Lupta cu afecțiunile oncologice denotă necesitatea de a pune accent pe cercetare și inovare. Participanții la dezbaterea ”Politici și strategii europene și românești în domeniul oncologiei” au atras atenția că avem în zona europeană modele avansate de construire a rețelelor de management al pacienților oncologici și bune practici referitoare la modul în care ar trebui să se desfășoare prevenția și diagnosticarea precoce a cancerului. Fondurile disponibile prin programul european EU4Health, prin Programul Operațional Sănătate și finanțările din zona Innovative Health Initiative pot permite dezvoltarea zonei oncologice și implementarea eficientă a Planului național de prevenire și combatere a cancerului.
Succesul și valoarea Planului european de combatere a cancerului depind în mare măsură de capacitatea UE de a încuraja și de a permite statelor membre să investească în îngrijirea cancerului, de la prevenire la vindecare. Este esențial ca UE să încurajeze țările europene să înțeleagă pe deplin această oportunitate de a investi. Acest lucru va ajuta la evitarea mult mai multor cazuri de cancer și, la fel de important, va asigura că persoanele cu cancer beneficiază de cea mai bună îngrijire posibilă.
Dezbaterea ”Politici și strategii europene și românești în domeniul oncologiei” a fost organizată de revista Politici de Sănătate și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în contextul președinției cehe a Consiliului UE, care acordă un interes major oncologiei și îmbunătățirii depistării precoce a cancerului și a sistemelor de screening în Uniunea Europeană.
”Dincolo de a oferi un cadru pentru inovare, Planul european de combatere a cancerului va trebui să stimuleze și să sprijine statele membre să investească în planurile naționale, dar și să ofere cadrul potrivit pentru ca sectorul farmaceutic să continue să investească în inovare, în domeniul oncologiei în speță. Noile politici trebuie să aibă un buget suficient și să stabilească indicatori și obiective clare de rezultat, pentru a se asigura că implementarea politicilor nu este compromisă de lipsa resurselor. Investițiile în îngrijirea cancerului de-a lungul întregului parcurs al îngrijirii pacientului, cu un accent puternic pe cercetare și inovare, au beneficii clare. Prevenirea și tratamentul eficiente, centrate pe persoană, îmbunătățesc rezultatele nu numai pentru individ, ci și pentru familiile acestora, comunitatea și societatea în general”, a declarat dr. Cristian Bușoi, președinte Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Parlamentul European, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE.
”Cea mai mare problemă este finanțarea planurilor naționale și a planului european de cancer. Planul european de combatere a cancerului depinde de banii din programul EU4Health. Nu există suficienți bani în program pentru a avea un impact major asupra luptei împotriva cancerului în UE sau pentru a ajuta Statele Membre să își implementeze planurile naționale de cancer. Unele proiecte pilot de screening vor fi cu siguranță lansate pentru anumite tipuri de cancer. Când se va negocia un nou cadru financiar multinațional, în a doua jumătate a anului 2023, trebuie găsite mai multe resurse pentru această luptă. Este necesar să facem presiuni asupra guvernelor noastre care vor negocia noul cadru financiar. Cealaltă problemă este amânarea Strategiei farmaceutice a UE, care așteaptă de ani de zile revizuirea completă a legislației. Această revizuire este cheia pentru combaterea înrăutățirii accesului la medicamente în UE, în special la medicamente și tratamente inovatoare necesare pentru combaterea cancerului”, a atras atenția Katerina Konecna, reprezentatul Cehiei în Parlamentul European.
”Este evident că doar împreună, Statele Membre și Parlamentul European, putem crea o presiune suficientă pentru a face lucrurile să avanseze. În prezent se discută despre un subiect legislativ foarte important care are legătură și cu accesul pacienților la noi tratamente - Spațiul European de Date Medicale (EHDS). Cu acest document foarte complex vom crea schimbarea aspectului asistenței medicale. Poate că nu va părea așa la prima vedere, dar odată ce se vor conecta datele privind asistența medicală în toată Europa, vom avea șansa, în calitate de pacienți, să vedem ce se colectează, ce este disponibil și vom putea să lucrăm la aceste date. Al doilea pas este utilizarea EHDS pentru cercetare, pentru planificare, pentru stabilirea strategiilor naționale, dar și a celor europene”, a completat și Jakub Dvoracek, secretar de stat Ministerul Sănătății, Cehia.
Potrivit acestuia, Republica Cehă dorește ca o parte semnificativă a planului național de redresare să fie alocată oncologiei. El a menționat construirea noului Institut Național de Oncologie în Praga, dotarea centrelor regionale cu cele mai noi echipamente pentru screening, pentru diagnosticare, dar și pentru prevenție.
Andrei Baciu: Finanţarea europeană, esențială pentru implementarea Planului național de prevenire și combatere a cancerului
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Andrei Baciu, a subliniat că finanţarea europeană este esențială pentru implementarea Planului național de prevenire și combatere a cancerului.
”Racordarea la demersurile europene, la trendurile europene este întotdeauna binevenită. Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului este, poate, un prim exemplu în care toţi actorii importanţi au fost parte a unui demers semnificativ, care a dus la finalizarea unui plan bine articulat cu obiective strategice foarte clare, asumate şi agreate de către toată lumea. Finanţarea europeană este esenţială, interconectarea cu mediul ştiinţific, clinic, academic, mediul de cercetare european", a spus reprezentantul Ministerului Sănătății.
Programul de acțiune a Uniunii Europene în domeniul sănătății – EU4Health – pentru perioada 2021- 2027 finanțează acțiuni ce implementează politici europene existente sau acțiuni pregătitoare împreună cu statele membre.
Adrian Pereș, șef-adjunct de unitate ”UE pentru sănătate și cercetare în sănătate”, Comisia Europeană (DG SANTE), a prezentat, în cadrul dezbaterii, oportunitățile de finanțare prin EU4Health. Pentru anul 2022, mai sunt câteva apeluri deschise până în data de 21 februarie 2023. Dintre acestea, unul se referă la prevenirea și combaterea cancerului și a altor boli netransmisibile, având un buget de 11 milioane euro. Cel de al doilea apel va susține finanțarea etapei a doua a programului de instruire interspecialități, cu un buget de 7 milioane euro. Mai multe detalii despre aceste apeluri găsiți pe https://hadea.ec.europa.eu/calls-proposals/second-wave-eu4health-calls-2022_en.
În curând urmează a fi adoptat programul de lucru pentru 2023. Bugetul propus este de aproximativ 190 milioane euro, iar printre priorități se numără: prevenirea cancerului, implementarea de programe de screening oncologic, îmbunătățirea calitații vieții supraviețuitorilor de cancer, reducerea inegalităților, investiții în infrastructura pentru rețeaua europeană a centrelor comprehensive de cancer.
Finanțarea cercetării prin colaborare public-privată
Proiectele de cercetare în sănătate pot fi finanțate și prin Innovative Health Initiative - cea mai mare colaborare public-privată la nivel european.
”Finanțarea de 2,5 miliarde EURO este asigurată 50% de Uniunea Europeană, prin Horizon Europe, și 50% de partenerii privați. Viziunea acestei inițiative se referă la integrarea eforturilor de cercetare fragmentate, la o mai bună înțelegere a determinanților sănătății și a ariilor prioritate de intervenție și la exploatarea întregului potențial al digitalizării și schimbului de date în sănătate. Pe site-ul IHI (https://www.ihi.europa.eu/) sunt în format de draft două noi apeluri la proiecte care vor fi lansate la sfârșitul anului 2022 și la începutul anului 2023. Propunerile trebuie depuse pe portalul Funding and Tenders al Comisiei Europene”, a explicat dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Mai multe informații legate de cele două apeluri vor fi prezentate pe larg în cadrul unui eveniment virtual ce va avea loc în perioada 12-15 decembrie 2022 (înscrieri pe https://www.ihi.europa.eu/news-events/events/ihi-call-days-call-3).
Managementul afecțiunilor oncologice și accesul la tratament
În România, medicamentele oncologice cuprinse în protocoale sunt compensate cu 100%. În anul 2021 au fost introduse în lista de compensate 24 DCI-uri din sfera oncologică.
”În ceea ce privește terapia cu medicamente oncologice, în prezent, în România sunt autorizate medicamentele incluse în protocoalele actuale. Acestea cuprind diverse forme de prezentare farmaceutică, atât pentru administrare injectabilă, cât și orală.
La nivel european, ghidurile oferă profesioniștilor în oncologie un set de recomandări pentru cele mai bune standarde de îngrijire a cancerului, fundamentate pe constatările medicinei bazate pe dovezi. Ghidurile europene se regăsesc la nivel național în protocoalele clinice aprobate. Un alt demers de mare importanță pentru asigurarea disponibilității acestor medicamente este stabilirea statutului de compensare al medicamentului. În acest sens, a fost actualizată HG 720/2008, în 03.11.2022, publicată în MO 1069/03.11.2022. Compensarea se acordă în conformitate cu indicația autorizată, așa cum reiese aceasta din dosarul de autorizare depus de către solicitant”, a explicat conf. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Traseul pacientului oncologic
Traseul standardizat al pacientului cu cancer este unul dintre subiectele importante ale PNCC. Ruta urmată de pacient de la momentul diagnosticului până la deces sau scoaterea din evidențele oncologice din alte motive cuprinde totalitatea interacțiunilor pacientului cu medicii, cu sistemul medical, cu instituțiile implicate în managementul fiecărui pacient în parte.
Potrivit conf. dr. Michael Schenker, președinte al Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, există 5 etape specifice diagnosticului oncologic de rutină: suspiciunea în urma unui prim simptom/semn identificat la investigații paraclinice, orientarea diagnosticului către un anumit tip de cancer, confirmarea diagnosticului de certitudine, evaluarea extensiei cancerului (stadializarea) și evaluarea statusului biologic al pacientului. Toate aceste etape trebuie foarte bine definite pentru fiecare tip de cancer.
”Acest traseu standardizat al pacientului urmărește câteva obiective foarte clare. Unul dintre ele, poate printre cele mai importante, este omogenitatea serviciilor medicale oferite în diverse centre oncologice. Pentru țara noastră, acest obiectiv este foarte important, deoarece în momentul de față este un grad foarte mare de heterogenitate atât în ceea ce privește tipul de servicii medicale din centrele egale ca nivel de competență, cât și în ceea ce privește calitatea serviciilor oferite. Un al doilea obiectiv al traseului pacientului este asigurarea că pacientul a trecut prin toate etapele necesare, prin toate investigațiile recomandate pentru diagnostic sau au fost efectuate toate intervențiile terapeutice optime. Alt obiectiv extrem de important este scurtarea intervalelor de timp dintre diferitele etape ale managementului pacientului. Existența unui traseu standardizat va permite unui număr mult mai mare de pacienți să acceseze trialurile clinice, să poată beneficia de medicamentele inovatoare care pot exista într-un anumit moment și pentru un anumit tip de cancer”, a concluzionat conf. dr. Michael Schenker.
Câteva dintre motivele identificate de specialist care pot conduce la întârzieri în scurtarea traseului pacientului sunt probleme legate de legislația de achiziții publice, respectiv disponibilitatea medicamentelor în farmaciile cu circuit închis ale centrelor oncologice, disponibilitatea fondurilor în programul național de oncologie, lipsa unor echipamente de diagnostic în anumite centre sau chiar în anumite regiuni ale țării, lipsa unei resurse umane suficiente corelate cu volume mare de pacienți care se adresează unor centre.
Inegalitățile în cancer
Comisia Europeană a invitat statele membre să numească autoritățile competente pentru a participa în Acțiunea comună privind inegalitățile în cancer, care are un buget de un milion de euro.
Institutul Național pentru Sănătate Publică (INSP) este autoritate competentă pentru acțiunea comună privind inegalitățile în cancer, pentru acțiunea privind cancerul și alte boli netransmisibile și pentru acțiunea comună privind vaccinarea anti-HPV. De asemenea, experți ai Institutului participă ca personal de suport în acțiunea comună privind vaccinarea anti-HPV al cărei lider de consorțiu este European Cancer Organisation.
”Profilul de țară al inegalităților în cancer care utilizează date din registru va fi publicat în cursul lunii februarie a anului 2023. Una dintre constatări este că ne lipsesc foarte multe date care să ne permită identificarea inegalităților naționale între grupurile socio- profesionale și între regiuni sau zone ale țării. Totuși, există cancere prevenibile ale căror incidențe și mortalități sunt nepermis de mari, prin comparație cu Uniunea Europeană (de exemplu, cancerul de col uterin are acești indicatori de trei ori mai mari decât media europeană). Accesul la screening în România este în continuare extrem de limitat atât la nivelul populației generale, cât și între grupuri socio- profesionale. Sunt inegalități de acces care țin foarte mult de dotare, de infrastructură, dar și de persoane. Aș vrea să atrag atenția că ar trebui să avem registru de cancer care să ne permită să identificăm inclusiv inegalitățile, dar nu ne oferă și soluții. Totul depinde de resursa umană. În oameni stă puterea de a analiza și de a interpreta aceste date oferite de registru și de a lua decizii bazate pe date”, a afirmat dr. Carmen Ungurean, coordonator prevenție și screening pentru cancer în cadrul INSP.
Expertul a mai atras atenția asupra unei alte surse de finanțare existente – Programul Operațional Sănătate (POS)- în curs de aprobare până la sfârșitul anului 2022, care adresează domeniul oncologiei într-un mod comprehensiv, de la prevenție până la paliație, de la soluții simple, bazate pe acțiuni puțin costisitoare, până la cercetare, diagnostic și tratament de precizie. Valoarea totală a POS este de aproape 6 miliarde de euro, din care un procent important este alocat oncologiei.
