115 români mor zilnic din cauza fumatului și aproape unul din trei români cu vârsta de peste 15 ani este fumător. Țara noastră se află pe locul al cincilea în Europa la numărul adolescenților de 15-16 ani care au fumat în ultima lună, iar procentul fumătorilor foarte tineri este de 5 ori mai mare în țara noastră decât în Statele Unite, arată Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie și Fundația Română a Inimii, cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai).
Medicii prezenți miercuri la o dezbatere pe această temă la Palatul Parlamentului, la care au participat și membrii Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților și Senatul României, cer modificări legislative care să "soluționeze situaţia de urgenţă de sănătate publică reprezentată de consumul de tutun în România, în special în rândul adolescenţilor şi tinerilor".
"În fiecare zi, 115 români mor ca urmare a efectelor nocive ale fumatului. Aceasta înseamnă aproximativ 42.000 de decese în fiecare an. Fumatul omoară, în special, prin cancer pulmonar (85% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat) și prin boli cardiovasculare (fumatul fiind factorul de risc numărul 1 pentru infarctul de miocard). Drept urmare, speranța de viață a fumătorilor este cu 10 ani mai redusă comparativ cu cea a nefumătorilor. Se apreciază că în România, din totalul anilor potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin diverse dizabilități sau decese premature, 13% se datorează bolilor grave induse de fumat", arată Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie și Fundația Română a Inimii.
82% dintre fumătorii români încep să fumeze înainte de 22 de ani
Potrivit Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană, în România consumul de tutun se menține încă relativ ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta de peste 15 ani, aproape de media europeana (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38%, iar în rândul femeilor de 19%. România se situează pe locul 9 în Uniunea Europeană. Deși fumează mai puțin decât grecii (37%), bulgarii și francezii (36%), românii fumeaza mult mai mult decât suedezii (7%) și englezii (17%).
Specialiștii consideră extrem de îngrijorătoare creșterea numărului de fumători în rândul tinerilor. Potrivit acestui raport, procentul tinerilor fumători, respectiv cei din categoria de vârstă 15 - 24 de ani, a crescut de la 25% în 2014, la 29% în 2017. In plus, un studiu efectuat de IRES în ianuarie 2016 a arătat că 82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, iar jumătate au început să fumeze înainte de vârsta majoratului.
"În ciuda evoluţiei pozitive începând cu anul 2004, în România copiii si tinerii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte ţări europene, situând ţara noastră pe primele locuri în topul adolescenţilor care fumează. Si nu ne limităm doar la fumat - în orice formă ar fi consumat, tutunul distruge inimi și vieți", a declarat Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, Președinte al Societății Române de Cardiologie.
"Fumatul este un drog care, la fel ca și drogurile interzise, dă dependență și omoară" . Dependența indusă de fumat este atât de puternică, încât puțini sunt aceia care reușesc sa renunțe la acest drog. Un studiu IRES sublinia faptul că aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână.
"În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători", potrivit Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Președinte al Societății Române de Pneumologie. "Tabagismul și dependența de fumat sunt considerate o boală cronică și nu un stil de viață. Din acest motiv, intervenția de prevenție trebuie dublată de un tratament optim al dependenței de nicotină. În fiecare zi, în România, fumatul cauzează 115 de decese, iar 42.000 de oameni mor din cauza complicațiilor provocate de tutun in fiecare an", mai spune aceasta.
Cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun (inițiativă lansată de Organizația Mondială a Sănătății în anul 1987), Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie și Fundația Română a Inimii au lansat un nou apel către autorități și public: Tutunul distruge inimi!
"Studiile independente demonstrează fără dubiu că tutunul este unul dintre cele mai mari pericole pentru sănătatea publică și un factor de risc major. Avem obligația morală de a crea împreună un mediu care să favorizeze opțiunea românilor de a rămâne nefumători! Avem nevoie de reglementări legislative care să îi protejeze pe nefumători și să-i încurajeze și pe fumători să regăsească un stil de viață sănătos. Vrem ca fiecare dintre noi să devină un «ambasador» al unei lumi fără tutun. Să începem cu ziua de 31 mai, Ziua Mondială fără Tutun, pentru a ne demonstra nouă înșine că ținem la inima, la viața și la sănătatea noastră!", a declarat Prof. Dr. Florin Mihălțan, inițiatorul evenimentului.
România a înregistrat progrese semnificative în ultimii doi ani, ca urmare a interzicerii fumatului în spațiile publice închise
Specialiștii spun că România a înregistrat progrese semnificative în ultimii doi ani, ca urmare a implementării Legii nr. 15/2016 de interzicere a fumatului în spațiile publice închise. Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017, expunerea la fumul de tutun în baruri a scăzut de la 80% la doar 11%, iar în restaurante a scăzut de la 59% la doar 6%! Aceasta a determinat un salt important al României, de 12 poziții, de pe locul 19 pe locul 7, în clasamentul european al politicilor de control al tutunului. Efectele directe ale acestei politici au apărut rapid, la fel ca în celelalte țări care au adoptat legi similare.
"Astfel, după numai 6 luni de la implementarea legii, numărul de cazuri internate a scăzut cu procente între 5,4% și 11,5% (pentru boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale) și cu 2% până la 5% (pentru exacerbările BPOC, ale astmului și infecții respiratorii superioare), iar numărul de cazuri spitalizate pentru acutizări cauzate de fumat a scăzut cu 2000 cazuri la adulți și 700 la copii", arată Prof.Dr. Florin Mihaltan (conform cifrelor comunicate de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar).
Românii sunt, în marea lor majoritate, de acord cu măsuri mai restrictive de reducere a consumului de tutun, măsuri adresate în special descurajării debutului fumatului: interzicerea utilizării țigării eletronice în aceleași locuri în care este interzis consumul de tigări (59%), etichetare uniformă (54%) etc.
"Acum, în 2018, ne confruntăm cu promovarea ostentativă a noilor produse din tutun: țigara electronică și tutunul încălzit, prezentate ca fiind 'mai puțin nocive decât țigările clasice'. În fața acestei adevărate agresiuni fără precedent, ale cărei victime sunt în special copiii și tinerii, poziția Societății Române de Cardiologie, a Societății Române de Pneumologie și a Fundației Române a Inimii rămâne neschimbată: orice produs care atentează la sănătatea publică, indiferent de gradul său de nocivitate, trebuie combătut, iar statul, autoritățile trebuie să-și onoreze datoria Constituționala de garantare a dreptului la sănătate a cetățenilor României. În acest context, solicităm modificările legislative care să soluționeze situaţia de "urgenţă de sănătate publică" reprezentată de consumul de tutun în România, în special în rândul adolescenţilor şi tinerilor, modificări pe care le-am propus într-o dezbatere care a avut loc recent la Palatul Parlamentului, la care au participat membrii Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților și Senatul României. Aceste solicitări sunt propuse de Inițiativa 2035 - Generația fără fumat, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie și Fundația Română a Inimii făcând parte din asociațiile membre ale inițiativei", arată reprezentanții Societății Române de Cardiologie, Societății Române de Pneumologie și ai Fundației Române a Inimii.
Modificări legislative propuse de Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie și Fundația Română a Inimii, cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun:
Actualizarea definiției fumatului în actele normative care reglementează consumul de tutun, în concordanță cu diversificarea produselor din tutun, astfel încât produsele de același tip care afectează sănătatea umană să fie reglementate în același mod: modificarile vor fi necesare in legea 349/2002 si in legea 201/2016. Astfel, față de anul 2002 (anul elaborării definiției fumatului din legea 349/ 2002), în România au apărut produse din tutun care, în timpul consumului, eliberează nicotină și alte substanțe toxice sub forma unor emisii gazoase care sunt inhalate de consumatori.
Actualizarea definitiei produselor din tutun- modificare în legea 457/2004, în concordanță cu diversificarea produselor din tutun, astfel încât produsele de același tip care afectează sănătatea umană să fie reglementate în același mod.
Actualizarea definitiilor publicității, promovării și sponsorizării produselor din tutun, directe sau indirecte, în așa fel încât interdicțiile cuprinzătoare ale acestora să fie conforme cu art. 13 din Legea 332/2005, îndepartând excepțiile curente- modificare în legea 457/2004.
Expunerea și publicitatea doar în magazinele special amenajate în scopul exclusiv al vânzării acestor produse- modificare în legea 457/2004- exemple curente din alte țări: Regatul Unit, Irlanda, Slovenia, Ungaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Islanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Norvegia, Portugalia, Federația Rusă, Turcia, Ucraina, Uzbekistan, Turkmenistan, Belarus, Israel, Republica Moldova, Federația Rusă.
Interdicția acțiunilor de promovare a produselor din tutun și a distribuirii gratuite de mostre de produse din tutun sau produse conexe- modificare în legea 457/2004- exemple curente din alte țări: aproape toate țările regiunii europene a Organizației Mondiale a Sănătății (52 de țări).
Interdicția acțiunilor de sponsorizare a produselor din tutun - modificare în legea 457/2004 -exemple curente din alte țări: Franța, Polonia, Austria, Croația, Cipru, Finlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Republica Moldova, Federația Rusă, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Turkmenistan, Ucraina.
Interzicerea fumatului în autovehiculele în care se află minori și femei însărcinate-modificare în legea 15/2016: Este necesar acest amendament pentru asigurarea dreptului prevăzut în Art. 49 din Constituţie: "(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor". Având în vedere expunerea crescută la substanţele toxice din fumul de tutun în condiţiile restrictive din punct de vedere al ventilaţiei specifice autovehiculelor, şi imposibilitatea minorului şi a fătului de a se apăra în faţa acestei agresiuni, este datoria morală şi legală a adulţilor de a-i proteja.
Introducerea exceptării unor situații speciale- pacienții cu afecţiuni psihice internați în unităţi sanitare în baza unei hotărâri emisă de o instanţă de judecată dar doar în spații special amenajate în exteriorul clădirilor, cu respectarea unor condiţii-modificare in Legea 15/2016. Motivație: este necesară introducerea acestei excepții din punct de vedere al instituțiilor și condițiilor în care se poate fuma prin analogie cu celelalte situații în care interzicerea fumatului echivalează cu imposibilitatea exercitării dreptului de a consuma un produs comercializat legal (situația cetățenilor aflați în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale care nu pot părăsi incinta, sau situația deţinuţilor din penitenciarele de maximă siguranţă care nu pot părăsi celula), dar cu respectarea dreptului la sănătate al celor care nu au optat pentru comportamentul de a fuma.
Introducerea contribuției pentru sănătate aplicate cuprinzător tuturor formelor de produse din tutun conform redefinirii acestora - modificare în Legea nr. 95/2006.
