Discuțiile în jurul unor potențiale alegeri prezidențiale în Ucraina au pornit după ce deputatul din Rada Supreme Oleksii Goncearenco a spus la un post de televiziune local că Zelenski ar fi ordonat organizarea scrutinului pe 31 martie 2024. Informația nu a fost confirmată la nivel oficial, iar, ulterior, președintele Ucrainei a declarat că „este iresponsabil să vorbești despre organizarea alegerilor pe timp de război”.
HotNews.ro a discutat cu deputatul Oleksii Goncearenco, dar și cu unii experți din Ucraina, pentru a afla cât de important este acest subiect în societatea ucraineană, în mijlocul războiului cu Rusia.
Vladimir Zelenski a câștigat alegerile prezidențiale în 2019, după ce în al doilea tur l-a învins pe fostul președinte Petro Poroșenko, câștigând 73,22 % din voturi. Mandatul este de cinci ani.
Oleksii Goncearenco, deputat al Radei Supreme din Kiev: „Dacă alegerile ar avea loc astăzi, cele mai mari șanse le-ar avea Zelenski”
„Un astfel de proiect de hotărâre a existat în oficiul președintelui. Este un fapt. Mai mult, aici nu vorbim doar despre o informație de la sursele mele, acest lucru poate fi urmărit prin declarațiile publice ale reprezentanților guvernării din Ucraina, inclusiv ale ministrului Afacerilor Externe, Dmytro Kuleba.
Sursele mele însă spun că asemenea decizie a fost luată, nu doar examinată de președinte. Când am comunicat despre această decizie a lui Zelenski, s-a iscat o discuție mare în societatea ucraineană, în media, dar discuția s-a rezumat la faptul că hotărârea ar fi greșită. Eu cred că puterea a fost nevoită să audă asta și să-și corecteze planurile”, a declarat Goncearenco, pentru HotNews.ro.
Pe de altă parte, luni, în discursul său zilnic, Zelenski a declarat:
„Este momentul apărării, a bătăliei, de care depinde soarta statului şi a poporului şi nu a farsei, pe care numai Rusia o aşteaptă de la Ucraina. Cred că nu este momentul alegerilor. Trebuie să ne unim, nu să ne divizăm, în certuri şi alte priorităţi”.
De altfel, mai mulți politicieni și experți din Ucraina susțin că organizarea unor alegeri în condițiile atacurilor zilnice ale Rusiei ar fi iraționale și ar tensiona societatea.
„Legislația interzice organizarea de alegeri în perioada de război, dar, teoretic, legislația poate fi modificată. Însă există probleme organizatorice majore: nu este clar cum poate fi organizat scrutinul, dacă e să vorbim despre asigurare securității oamenilor la secțiile de votare, în condițiile atacurilor ruse.
De asemenea, cum să organizăm procesul de vot pentru persoanele care se află pe front și pentru refugiații care trăiesc în prezent în Europa și în alte țări?
Și al treilea motiv - pentru ce? Acum în Ucraina este o putere legitimă.
Luând în considerare faptul că sunt un deputat în opoziție, eu pot să spun că în condițiile în care suntem noi nu trebuie să luptăm unul cu altul, ci să ne unim pentru o victorie asupra unui dușman comun.
Cu alte cuvinte alegerile nu au niciun sens, ar crea amenințări suplimentare, ar deviza societatea și, în plus, nu există nicio necesitate”, a mai declarat deputatul Goncearenco.
Acesta mai spune că evoluțiile de pe frontul de luptă, pe care nu le știe nimeni în acest moment, vor influența soarta următoarelor alegeri.
„Eu pot să spun punctul meu de vedere personal - eu nu vreau ca Zelenski să mai fie președinte, el chiar și a promis că merge în alegeri doar pentru un singur mandat. Însă dacă va candida, este dreptul lui. Dacă alegerile ar avea loc chiar astăzi, probabil, cele mai mari șanse le-ar avea Zelenski”, a mai adăugat Goncearenco.
Deputatul Oleksii Goncearenco. FOTO: Sachelle Babbar / Zuma Press / Profimedia
Michael Gonchar, președintele Centrului de Studii Globale „Strategy XXI": „Ideea alegerilor este aruncată din partea Rusiei, prin agenții săi, și începe să fie abordată în spațiul mediatic”
Președintele Centrului de Studii Globale „Strategy XXI" de la Kiev, Michael Gonchar, a declarat că în societatea ucraineană mai mult există consens ca alegerile nu trebuie să fie organizate în perioada stării de război.
„Dacă e să ne uităm la ultimele cercetări sociologice la acest subiect, doar 20% din respondenți sunt de acord cu afirmația că în starea de război este posibil să fie organizate alegerile prezidențiale. Adică doar 20%, atât. În principiu, în mare parte, cei care vor organizarea alegerilor pledează pentru ca acestea să fie organizate după finalizarea războiului.
Mai mult, acest subiect este prezent acum în spațiul mediatic din țara noastră, dar nu putem să spunem că predomină ideea că alegerile trebuie să fie organizate cu orice preț.
Cu atât mai mult, în data de 18 septembrie, peste 100 de organizații nonguvernamentale din Ucraina au semnat o scrisoare către președinte, dar și în general către guvernare, referitoare la faptul că în condițiile stării de război, alegerile nu trebuie organizate.
Noi înțelegem și ce poate face Rusia în ziua alegerilor, când la secțiile de votare va fi aglomerație de oameni. Va fi suficientă o lovitură cu rachetă și alegerile vor fi periclitate. După asta oamenii pur și simplu nu ar mai ieși la vot, punând la îndoială reprezentativitatea acestor alegeri.
Deja nu mai spun despre faptul că sunt câteva milioane de refugiați care se află peste hotarele Ucrainei, sunt câteva milioane de militari care nu vor avea pur și simplu posibilitatea să voteze. Și monitorizarea internațională - practic de la începutul războiului, toate organizațiile internaționale au părăsit Ucraina.
Toate misiunile ONU, OSCE vin în Ucraina pentru câteva zile sau câteva ore și pleacă. Noi înțelegem că ideea alegerilor este aruncată din partea Rusiei, prin agenții săi, și începe să fie abordată în spațiul mediatic, fapt care creează o anumite turbulență”, a spus Gonchar.
De asemenea, expertul notează că preferințele electorale ale oamenilor în prezent sunt greu de evaluat.
„În condițiile agresiunii Rusiei viața politică s-a oprit. Nu există în spațiul public vreo activitate a partidelor. Referitor la autoritatea partidelor politice, acesta și așa nu a fost foarte înaltă. Ratingul Partidului „Sluga Poporului” se apropie de zero, însă era clar de la bun început că acesta nu este un partid, ci un proiect electoral.
În condițiile de război, în pofida faptului că există suficientă critică la adresa actualului președinte și administrației sale, nimeni nu vorbește că alegerile trebuie să fie organizate foarte repede. Totuși, există înțelegerea că este vorba despre un război, iar astfel de lucruri nu se organizează în perioada de război”, a spus Gonchar.
Timofii Livutin, președintele fracțiunii „Solidaritatea Europeană” în consiliul orașului Cernomorsk, regiunea Odesa: „Dacă la putere vor veni oamenii care ulterior își vor expune „prietenia ascunsă cu Rusia”?”
Pe de altă parte, deputatul local din orașul Cernomorsk, regiunea Odesa, Timofii Livutin, care reprezintă partidul condus de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko, consideră că în societate ucraineană există și voci care ar vrea schimbări, însă după restabilirea păcii.
„Societatea este împărțită: sunt oamenii care susțin în totalmente direcția aleasă de președintele și cred că nimeni nu poate fi mai bun decât Vladimir Zelenski și partidul său „Sluga Poporului” și că nu are cine altcineva să conducă țară.
Cea de-a doua parte a societății solicită schimbări. Unii militari chiar îmi spuneau mie personal despre faptul că ei nu văd cum poate fi soluționat conflictul (războiul cu Federația Rusă - n.r.), dacă Vladimir Alexandrovici (n.r.- Zelenski) va rămâne în funcție de președinte al țării, iar „Sluga Poporului” va rămâne în majoritate.
Aceștia nu văd rezultatele activității lor privind aprovizionarea armatei. Astfel, potrivit lor, soluția ar fi alegerile. Asta dacă e să vorbim despre societate.
Dacă e să vorbim despre Rada Supremă și arena politică, este clar că partidele minoritare vor alegeri. Deputații din partea „Sluga Poporului” sunt în situația confortabilă și au o majoritate. Dacă nu le ajung voturile, găsesc aproape mereu cele două-trei voturi lipsă și promovează un proiect sau altul. Majoritatea este concentrată în jurul partidului președintelui”, a spus Livutin.
În același timp, Livutin recunoaște că în prezent, Zelenski nu prea are concurenți pe măsură.
„Nu sunt un admirator al lui Zelenski și în mai multe cazuri nu susțin politica lui, însă dacă să fim sinceri, eu ca locuitor al Ucrainei nu văd o alternativă pe măsură pentru el. Sunt președintele fracțiunii Partidului „Solidaritatea Europeană”, însă în cazul liderului nostru, Petro Poroșenko, deocamdată nu văd perspectivele globale pentru victoria sa”, a spus deputatul local.
Mai mult, potrivit lui, unele eventualele schimbări politice, ar fi chiar periculoase pentru Ucraina, dacă la cârma țării ar veni „prieteni ascunși” al Rusiei.
„Există un zvon neconfirmat că Zalujnîi (Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrainene) ar putea participa în alegeri, însă acest lucru este spus de unii romantici, care nu înțeleg faptul că acei militari care sunt talentați pe front și în conducerea trupelor se pot dovedi politicieni absolut netalentați.
Poziția comună a poporului și a tuturor partidelor pro-ucrainene este că trebuie să vină pacea, iar Ucraina să-și recupereze toate teritoriile ocupate în limitele hotarelor din 1991. Însă cum să facem acest lucru - nimeni nu știe.
Și aici apare pericolul: dacă la putere vor veni oamenii care ulterior își vor expune „prietenia ascunsă cu Rusia” și cu forțele diplomatice vor putea ajunge la o împăcare temporară cu Rusia, pentru un ucrainean de rând, care mai puțin percepe în politică, asta ar însemna o victorie, în oricare măsură.
Însă dacă să vorbim despre dimensiunile unui stat, cred că asta va fi o înfrângere noastră, pentru că în realitate, acest conflict va fi doar înghețat. Din punctul meu de vedere subiectiv, soluție este doar calea militară și doar cu susținerea partenerilor noștri occidentali. Cred că chiar s-ar face un armistițiu temporar, tot acest timp va permite rușilor să se pregătească mai bine pentru acapararea ulterioară a teritoriului ucrainean”, a mai declarat Livutin.
2
9
