Rusia ar putea sabota cablurile subacvatice pentru a pedepsi națiunile occidentale pentru sprijinirea Ucrainei, a avertizat miercuri șeful de informații al NATO, în timp ce alianța intensifică eforturile de a proteja infrastructura subacvatică în urma atacurilor Nord Stream, relatează Reuters.
„Există îngrijorări sporite că Rusia ar putea viza cablurile submarine și alte infrastructuri critice în efortul de a perturba viața occidentală, pentru a obține avantaje împotriva acelor națiuni care asigură securitatea Ucrainei”, a declarat David Cattler reporterilor.
„Rușii sunt mai activi în acest domeniu decât i-am văzut noi în ultimii ani”, a spus el, adăugând că patrulează mai mult în Atlantic decât în ultimii ani și și-au intensificat, de asemenea, activitățile în Marea Nordului și Marea Baltică.
Amenințările care vizează cablurile și conductele submarine au ajuns în centrul atenției publice, deoarece, în septembrie 2022, explozii încă inexplicabile au paralizat conductele Nord Stream 1 și 2, construite pentru a transporta gaz din Rusia către Germania prin Marea Baltică.
Citând investigații în curs, Cattler a refuzat să speculeze despre cine s-ar fi putut afla în spatele atacurilor.
Cât de valoroase sunt de fapt aceste cabluri subacvatice?
Pe măsură ce îngrijorările cresc cu privire la securitatea cablurilor submarine, țările occidentale își propun să transforme Marea Nordului într-un „motor verde”, plănuind o serie de noi parcuri eoliene care vor fi legate de continent prin cabluri.
Alte cabluri subacvatice transportă aproximativ 95% din traficul de internet din întreaga lume la viteze de aproximativ 200 de terabiți pe secundă, 200 dintre aceste 400 de cabluri fiind considerate critice, potrivit NATO.
„În totalitate, ele transportă tranzacții financiare în valoare estimată de 10 trilioane de dolari americani în fiecare zi, așa că aceste cabluri sunt într-adevăr un pivot economic”, a declarat Cattler, secretarul general adjunct al NATO pentru informații și securitate.
El a avertizat că adversarii NATO realizează avantajul strategic uriaș de a putea amenința securitatea internetului, energiei și sistemelor financiare occidentale.
„Rusia cartografiază în mod activ infrastructura critică aliată atât pe uscat, cât și pe fundul mării”, a spus Cattler, descriind procedura ca parte a unui program de recunoaștere subacvatică condus de o parte a ministerului rus al apărării.
NATO spune că monitorizează îndeaproape navele rusești
Cu toate acestea, aliații NATO monitorizează îndeaproape navele rusești echipate cu senzori care pot colecta informații electronice sau acustice de pe fundul mării, a subliniat el, spunând că navele spion pot fi identificate prin antenele lor sau prin activitatea neobișnuită în apropierea zonelor critice.
NATO a crescut semnificativ numărul de nave care patrulează în Marea Nordului și Marea Baltică după exploziile Nord Stream și a înființat o Celulă de protecție a infrastructurii critice submarine pentru a îmbunătăți cooperarea cu industria și experții.
„Amenințarea este reală, iar NATO își intensifică” activitatea, a spus generalul-locotenent german Hans-Werner Wiermann, care se află la conducerea noii celule din februarie.
Întrebat ce poate face industria pentru ca noile parcuri eoliene să fie mai rezistente la atacuri, el a sugerat să le conecteze la continent cu mai multe cabluri, în loc doar cu unul.
Declarațiile șefului de informații al NATO vin după ce un nou episod al investigației desfășurate în comun de societățile de radiodifuziune din țările nordice arată că activitățile „flotei-fantomă” a Rusiei din Marea Baltică, alcătuită din nave ce au transmițătoarele oprite pentru ca mișcările lor să nu poată fi urmărite, ridică noi suspiciuni cu privire la un posibil rol al Moscovei în exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream.
Primul episod al investigației realizate de jurnaliștii de la DR (Danemarca), NRK (Norvegia), SVT (Suedia) și Yle (Finlanda) a dezvăluit luna trecută că Rusia ar avea un plan de a sabota parcurile eoliene și tăia cablurile de comunicații din Marea Nordului, nave rusești deghizate în vase de pescuit și cercetare, dar care în realitate sunt echipate cu echipamente de supraveghere și cartografiere ale unor infrastructuri cheie, operând aici cu transmițătoarele oprite.
Noul episod al investigației s-a axat în jurul mișcărilor suspicioase ale navelor rusești înainte de exploziile care la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut au zguduit și avariat puternic gazoductele Nord Stream 1 și 2 ce trec pe sub Marea Baltică.
Jurnaliștii cred acum că, pe lângă nava „Amiral Vladimirski”, printre vapoarele care fac parte din „flota-fantomă” a Rusiei se numără un presupus vas de cercetare numit „Sibiryakov”, remorcherul SB-123 și încă un vas pe care investigatorii nu au reușit să îl identifice.
6
17
