Generalul Oleksandr Sîrski, considerat cel mai temut comandant ucrainean în urma succeselor repurtate în cursul războiului, a contrazis direct evaluările a numeroși analiști militari occidentali care afirmă că orașul Bahmut din estul Ucrainei nu ar avea o importanță militară semnificativă.
Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Interfax Ucraina, Sîrski a subliniat motivele pentru care armata ucraineană nu s-a retras din Bahmut, orașul din regiunea Donețk care a devenit epicentrul războiului în ultimele 6 luni.
„Care este justificarea militară pentru o apărare atât de îndelungată a Bahmutului sau, mai simplu zis, ce ne oferă ea?”, l-au întrebat jurnaliștii ucraineni.
Generalul a răspuns că bătălia pentru Bahmut este importantă nu doar pentru ruși, ci și pentru comandamentul militar de la Kiev.
„În această zonă am ținut înapoi ofensivele inamice și i-am împiedicat să își extindă linia frontului. În plus, provocăm inamicului pierderi semnificative prin distrugerea celor mai profesioniste unități ale lor, armelor și echipamentului militar”, a declarat el.
Sîrski, cel care a comandat apărarea Kievului în primele luni ale războiului și a condus ofensiva ucraineană din Harkov, a enumerat apoi motivele pentru care Bahmutul este important pentru apărarea estului Ucrainei:
- orașul este un hub defensiv important, a cărui păstrare asigură sustenabilitatea apărării grupului de forțe din zonă ca întreg;
- Bahmutul este o fortăreață naturală cu un amplasament bun, înconjurat de râuri și situat pe dealuri care ajută apărătorii;
- apărarea orașului este de asemenea ajutată de clădiri cu mai multe etaje și o infrastructură dezvoltată pe malul stâng al râului Bahmutova, unde se află în prezent trupele ucrainene;
- bătălia pentru capturarea orașului presupune un tip specific de lupte care necesită abilități speciale și creează dificultăți pentru trupele rusești care atacă dintr-o zonă de pădure/stepă.
El a mai subliniat că Bahmutul face parte din aglomerarea Kostyantynivka-Kramatorsk, a cărei păstrare „împiedică inamicul să ajungă pe flancul și în spatele trupelor noastre din sectoarele Donețk și Lisciansk”.
Contradicții privind importanța militară a Bahmutului
Comentariile sale vin în contextul în care de-a lungul ultimelor luni numeroși analiști militari din Occident, inclusiv cei americani de la Institutul pentru Studiul Războiului, au afirmat în mod repetat că, din punct de vedere militar, orașul Bahmut nu este unul de o importanță strategică pentru apărarea estului Ucrainei în ansamblul său.
O astfel de opinie a fost exprimată inclusiv de către Igor Ghirkin, fostul comandant al separatiștilor ruși din Donbas, încă din luna septembrie a anului trecut, în condițiile în care mercenarii Wagner conduși de Evgheni Prigojin au început să ia cu asalt orașul abia la începutul lui august.
„Dacă inamicul reușește să cucerească Lîmanul, dacă reușește să ajungă la Svatove, atunci chiar dacă între timp forțele noastre cuceresc Bahmutul acest lucru nu va aduce niciun beneficiu pentru forțele noastre”, afirma Ghirkin într-o înregistrare video publicată pe 26 septembrie.
„Va trebui să înlăturăm din nou forțe de pe front pentru a acoperi breșe”, sublinia el la momentul respectiv, întrebând apoi retoric de ce comandamentul militar de la Moscova a ordonat un atac împotriva unor poziții ucrainene puternic apărate și de ce sunt irosiți oameni, „cel mai valoros lucru dintr-un război”.
Armata ucraineană intra în Lîman la mai puțin de o săptămână după ce Ghirkin făcea aceste comentarii.
Însă și în lunile care au urmat o bună parte a analiștilor militari considerau că Bahmutul este mai degrabă important pentru Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner, și tentativelor sale de a obține un rol cât mai proeminent în structura de putere a statului rus.
Dispută între Zelenski și principalul său general privind retragerea de la Bahmut?
Citând surse politice din interiorul Ucrainei, ziarul german Bild nota pe 6 martie că între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cel mai important general al său, Valerii Zalujnîi, șeful Statului Major de la Kiev, au izbucnit dispute în legătură cu retragerea trupelor de aici.
Potrivit surselor celor de la Bild, Zalujnîi recomandase cu câteva săptămâni înainte o retragere a forțelor ucrainene din oraș, conducerea militară de la Kiev considerând că Bahmutul nu este un oraș cu o importanță strategică și că o retragere de aici nu ar avea un efect decisiv asupra frontului din Donbas.
Însă conducerea politică a Ucrainei ar fi ajuns să privească orașul ca un simbol al rezistenței în fața forțelor de invazie, mii de mercenari ai grupării Wagner condusă de Evgheni Prigojin pierzându-și viața aici.
Potrivit surselor militare ucrainene, Zalujnîi ar fi dorit să își protejeze cât mai mult posibil soldații însă administrația civilă a lui Zelenski se teme că lupte la fel de intense vor izbucni în alte locuri dacă militarii ucraineni predau Bahmutul.
De altfel, Zelenski a subliniat de mai multe ori acest lucru.
„Înţelegem că după Bahmut ar putea merge mai departe. Ar putea merge la Kramatorsk, ar putea merge la Sloviansk, ar fi un drum deschis pentru ruşi după Bahmut către alte oraşe din Ucraina, în direcţia Doneţk”, a declarat el într-un interviu acordat CNN pe 8 martie.
„De aceea, băieţii noştri stau acolo”, a subliniat preşedintele ucrainean.
Deziluzie pentru soldații ucraineni din Bahmut
Pe 6 martie, în aceeași zi în care Bild scria despre presupusa dispută dintre Zelenski și Valujnîi, ziarul The Kyiv Independent publica un reportaj făcut pe baza mai multor interviuri luate unor militari ucraineni din oraș.
Aceștia au descris frontul drept o „maşină de tocat carne” din cauza numărului mare de victime de ambele părţi, acuzând că batalioane slab instruite şi pregătite au fost aruncate în prima linie „să se descurce cât de bine vor putea”, cu un sprijin nesemnificativ în ceea ce priveşte artileria, vehiculele blindate, mortiere, drone sau informaţii tactice.
„Nu am primit niciun sprijin”, afirma un soldat cu numele Serhii, care a luptat aici.
Alţii au spus că artileria rusă, vehiculele de luptă ale infanteriei şi transportoare blindate de trupe ale inamicului atacă frecvent poziţiile ucrainene timp de ore sau zile fără ca armele grele ucrainene să le poată opri.
Conform presei ucrainene, unii dintre aceştia s-au plâns de lipsă de coordonare şi de cunoaştere a situaţiei pe linia frontului din partea înalţilor responsabili militari, recunoscând că se resimte lipsa acută de muniţie. Unii dintre ei s-au plâns de asemenea că sunt nevoiţi să folosească arme care datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Când mergi pe poziţie nu există nici măcar o şansă de 50/50 că vei ieşi de acolo (în viaţă)”, afirma un alt soldat. Şansele sunt 'mai degrabă de 30/70”, considera el.
Într-un alt reportaj publicat de AFP pe 15 aprilie, alți militari ucraineni afirmau că mult așteptata ofensivă ucraineană ar trebui amânată.
„Dacă unul dintre noi are o problemă, trebuie să-l cărăm timp de unul până la trei kilometri, până la cel mai apropiat loc unde poate fi îngrijit”, explica un soldat ucrainean dintr-o zonă a frontului situată la câțiva kilometri de orașul Bahmut.
„Chiar și o rană ușoară poate fi fatală în aceste condiții”, adaugă el, în timp ce focurile de artilerie se auzeau în apropiere.
Acest tip de dificultate este doar un exemplu al problemelor pe care armata ucraineană trebuie să le rezolve în pregătirea contraofensivei pe care o promit de săptămâni întregi împotriva forțelor ruse.
Urmărește ultimele evoluții din a 428-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.
17
56
