HotNews.ro a stat de vorbă cu reprezentanții ONG-ului „Străzi pentru oameni” despre inițiativa de a transforma Calea Victoriei într-o stradă pietonală permanentă: „Ne face plăcere să vizităm capitalele Europei în timpul unui city-break, dar la întoarcere ni se pare normal să stăm blocați în trafic fix în centrul orașului nostru”, spun aceștia.
„Străzi pentru oameni” este o organizație non-profit care are ca scop realizarea de politici publice care transformă orașul într-un spațiu mai prietenos cu pietonii și cu oamenii, în general.
Asociația a fost fondată de arhitectul George Vasiliu în anul 2021, acesta reușind să strângă rapid o comunitate de oameni pasionați de orașe. Din păcate, George s-a stins din viață la doar 25 de ani, la începutul anului 2023.
Visul lui de a îmbunătăți străzile din București e dus mai departe de echipa „Străzi pentru oameni”, formată din oameni cu profesii diverse, de la arhitecți și urbaniști, la specialiști în comunicare, la IT-iști, la studenți și chiar elevi, cu toții lucrând la scopul comun de a populariza ideea că străzile trebuie să pună pe primul loc nevoile oamenilor.
Misiunea lor declarată este aceea de a facilita dialogul dintre administrația publică și cetățeni, de a propune soluții punctuale de îmbunătățire a mediului construit și de a împuternici cetățenii să-și rezolve problemele ce le afectează nivelul de trai.
Unul din proiectele organizației „Străzi pentru oameni” este și acela prin care Calea Victoriei ar urma să devină pietonală permanent, nu doar în weekend. Pentru a afla mai multe despre această inițiativă, HotNews.ro a stat de vorbă cu Teodora Ștefan, omul de comunicare al ONG-ului.
Ce alte inițiative a mai avut ONG-ul „Străzi pentru oameni”?
George Vasiliu, fondatorul „Străzi pentru oameni”. FOTO: Arhiva „Străzi pentu oameni”
Până în prezent, cel mai reușit proiect al ONG-ului este #trotuarelibere.
„Este un proiect ce a fost preluat acum de mai mulți primari din București, iar faptul că de câțiva ani avem câteva trotuare eliberate de mașini ne bucură enorm”, spune Teodora. Însă, un impact mare a avut și primul lor proiect de pietonizare: „Pietonala Obor”. „Proiectul a presupus consultarea directă cu 1200 de cetățeni și a fost preluat spre implementare de Primăria Sectorului 2”, completează Teodora.
De asemenea, datorită celor de la „Străzi pentru oameni” avem confirmarea de la ALPAB și PMB că vara viitoare vom sta la umbra a 80 de copaci plantați pe bulevardul Regina Elisabeta prin proiectul lor „Coroană verde pentru Regina Elisabeta”, proiect ce a câștigat bugetarea participativă a PMB în 2021.
„E un proiect mult așteptat și necesar care sperăm să ajute în timp ca temperaturile de pe bulevard să fie suportabile. La momentul lansării proiectului, lipsa copacilor făcea să fie atât de cald că am putut prăji un ou la soare”, povestește Teodora.
Câte semnături a strâns petiția pentru „Calea Victoriei Pietonală Permanentă”?
Ilustrație pentru campania Calea Victoriei - Pietonală Permanentă, realizată de Josephina Bărănescu (Străzi pentru oameni)
Ceea ce ne duce la cel mai recent proiect al lor „Calea Victoriei Pietonală Permanentă”. Petiția lansată de „Străzi pentru oameni” a strâns deja aproape 10.000 de semnături, ceea ce înseamnă că există un interes mare pentru această transformare ce sigur îi va nemulțumi pe șoferi.
„Bucureștiul are nevoie ca de aer de o arteră centrală pietonală. Acest lucru a fost demonstrat deja încă din pandemie și este demonstrat în fiecare weekend de „Străzi Deschise” - mii de oameni care se bucură de un spațiu urban care înainte aparținea doar mașinilor.
Deși există demult discuții despre Calea Victoriei pietonală în mediul academic, profesional sau chiar în societatea civilă, administrația se ferește să vină cu un punct de vedere legat de viitorul acestei artere. Este o stradă emblematică și suntem de părere că o asemenea transformare, făcută cum trebuie, va avea multe reverberații și va schimba radical modul în care vedem și tratăm orașele în care trăim”, spune Teodora.
Cum spun și ei, campania „Calea Victoriei - Pietonală permanentă” a pornit de la lipsa unei asumări clare din partea administrației publice locale asupra viitorului acestei străzi.
„Pentru moment, unicul scop al campaniei este de a atrage atenția asupra subiectului, de a strânge semnături care susțin pietonizarea și a face presiuni pozitive pentru ca viitorul Căii Victoriei să fie discutat și preluat în agenda Primăriei Municipiului București.
Odată ce Primăria Municipiului București își va asuma public reorganizarea Căii Victoriei, Asociația Străzi pentru Oameni va susține o abordare profesionistă a implementării. În funcție de contextul respectiv, vom susține fie varianta unei proiectări participative (în care toate părțile interesate vor putea să contribuie la design-ul viitoare promenade), fie un concurs de soluții ( cu participare internațională și care să răspundă la cât mai multe nevoi ale cetățenilor).
De asemenea, când am lansat propunerea de pietonală am vrut să deschidem, de fapt, discuția despre cum putem să punem pe lista de necesități publice subiectul pietonizării în general.
Susținem o abordare rațională, inclusiv o pietonizare treptată, poate pe segmente și pe o perioadă de timp mai lungă, ceea ce de altfel simțim că se și întâmplă.
De la o stradă care înainte era 100% pentru mașini a devenit acum pietonală în weekend. De la o stradă pietonală în weekend cum este în prezent poate deveni în viitor o stradă cu limitări de viteză pentru trafic. Apoi poate fi închisă parțial, pe anumite artere și pentru o perioadă mai extinsă, urmând ca într-un scenariu nu foarte îndepărtat să fie o stradă pietonală completă cu care orașul să se poată mândri și care să reprezinte un reper la nivel național”, dezvăluie Teodora.
Cum vor fi convinși oamenii care locuiesc în zona Căii Victoriei?
În ceea ce privește părerile oamenilor care locuiesc în zonă, Teodora recunoaște că n-au făcut încă un sondaj, dar tratează opiniile acestora foarte serios.
„Planul nostru este să facem o prezentare cât mai exactă a sentimentelor oamenilor, fie ele pozitive sau negative, să centralizăm nevoile tuturor ce ar fi influențați de schimbare și de care credem că trebuie neapărat să ținem cont, în special riveranii (dar și patronii localurilor, vizitatorii, turiștii) și să le prezentăm și pe ele alături de semnăturile petiției.
Momentan centralizăm feedback-ul care ajunge la noi organic. Nu am făcut încă un sondaj, însă în cazul în care nu reușim să ajungem natural la aceste categorii, vom găsi modalități punctuale să aflăm și părerile lor. Până acum, locuitorii nu sunt împotriva ideii de pietonală, ci au îngrijorări punctuale și ridică posibile probleme pentru care știm că soluții există, trebuie doar ca ele să fie puse în aplicare. Problemele lor pot fi împărțite în două categorii: zgomotul și accesul restricționat în zona rezidențială.”
Cum se pot evita problemele care există în Centrul Vechi, altă zonă pietonală a Bucureștiului?
Teodora recunoaște că problema zgomotului și riscului de a transforma și Calea Victoriei într-un nou Centru Vechi e o temere justificată, dar că-și doresc să folosească petiția „Calea Victoriei - Pietonală permanentă” și ca un pretext de a aduce în discuție aceste nemulțumiri pe care oamenii le au față de spațiile pietonale.
„Ele sunt greșit înțelese ca zone de spectacol, de distracție, de bâlci… în loc de spații de promenadă. Noi susținem limitarea meselor din afara localurilor pe un singur rând, doar muzică ambientală și un regulament care să fie implementat cu strictețe de către Primăria Capitalei (lucru care nu se întâmplă în acest moment și care trebuie adus în atenția autorităților oricum, independent de proiectul nostru).
Siguranța și salubritatea sunt și ele de maximă importanță pentru noi și vom face acest lucru clar autorităților.” Teodora spune că și pentru îngrijorarea locuitorilor legată de accesul în zonă există soluții, spre exemplu crearea fluxurilor pentru ca riveranii și afacerile din zonă să poată avea acces la parcare, așa cum au și acum.
Calea Victoriei pietonală nu va încurca și mai mult traficul din București?
Grosescu Alberto Mihai / Shutterstock Editorial / Profimedia
O întreb și dacă au făcut un studiu sau au idee ce se va întâmpla cu traficul odată ce Calea Victoriei va deveni pietonală permanentă. Nu se va bloca și mai mult orașul?
„De regulă ne gândim la circulația auto ca la un lichid - dacă îl oprim sau limităm căile de curgere se vor vărsa în altă parte. Însă traficul se comportă mai degrabă ca un gaz - el se poate comprima sau se poate dilata, în funcție de condiții.
Cum ar fi dacă în loc de „fluidizarea” traficului - adică lărgirea benzilor, crearea pasajelor și în general creșterea capacității de trafic - am putea să ne concentrăm pe „comprimarea” traficului în anumite zone cheie din oraș?
Calea Victoriei este o astfel de zonă cheie, iar tratarea ei ca un coridor de trafic nu mai este posibilă în viitor. Numeroase orașe din Vestul și Estul Europei au deja artere centrale în care pietonii au prioritate.
Străzi destinate traficului vor rămâne Bulevardul Magheru, cu șapte benzi de circulație, care în acest moment funcționează ca un fel de „autostradă urbană” și Calea Buzești care a fost lărgită prin demolarea parțială a cartierului tocmai pentru a prelua traficul din zona ultracentrală, acolo unde muncesc, studiază sau se plimbă mii și mii de pietoni care ar trebui să fie întâmpinați de liniște și de aer curat, nu de trafic și de claxoane”, susține Teodora.
Calea Victoriei, doar pietonală sau și pentru biciclete?
Având în vedere că acum, în weekend-urile în care Calea Victoriei devine pietonală, accesul bicicletelor pe pista de aici este interzis, am vrut să aflu ce se va întâmpla când artera va deveni permanent pietonală.
„Limitarea temporară a accesului cu bicicleta pe pietonala de weekend ne-a luat prin surprindere și pe noi. Așa cum am menționat mai sus, noi milităm pentru un proiect realizat profesionist, care va găsi o soluție ce va integra toate mijloacele de deplasare și care va evita potențialele conflicte dintre utilizatori.
Dacă problema cu pistele ar fi legată doar de siguranța pietonilor, atunci o posibilă soluție pe care noi o vedem ar fi o reconfigurare a străzii care să includă o pistă de biciclete protejată de copaci - cu rol estetic, protector și de antifonare”, spune Teodora.
Care ar fi pașii, după petiție, pentru ca proiectul să se materializeze?
Mai aflu de la „Străzi pentru oameni” și care ar fi pașii legali ca demersul lor să se materializeze.
„Proiectul de permanentizare a pietonalei va trebui votat în Consiliul General al Municipiului București și implementat de Primăria Municipiului București, însă înainte de asta avem nevoie de lansarea unei bugetări participative sau unui concurs de soluții de către PMB, alături de o propunere de reconfigurare a transportului în comun din partea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov.
Toate acestea se vor obține DOAR cu sprijinul, deschiderea și mai ales implicarea cetățenilor. Cu această ocazie facem apel către cetățeni să ni se alăture. Vrem să lăsăm copiilor noștri un oraș dezorganizat și poluat sau unul mai prietenos cu generațiile următoare?”
Cum văd autoritățile locale proiectul „Calea Victoriei pietonală”?
Apropo de autorități, la ediția din acest an a Street Delivery, Clotilde Armand, primarul sectorului 1, și-a arătat susținerea față de proiectul Calea Victoriei pietonală permanentă.
Însă, primarul general Nicușor Dan a spus că, deși își dorește să vadă Calea Victoriei pietonală, nu este încă pregătit pentru o asemenea decizie.
„Apreciem susținerea Primarului Sectorului 1, dar și sinceritatea Primarului General. Nu am avut încă o audiență oficială la PMB pe această temă în care să aflăm exact cauzele reticenței acestora, însă din experiență știm că durează până când autoritățile ajung să îmbrățișeze ideea de transformare a străzilor în pietonale, cu atât mai mult cu cât e vorba de un proiect atât de complex și ambițios precum Calea Victoriei - Pietonală permanentă.
Pentru proiectul „Străzi Deschise” a fost nevoie de contextul pandemiei pentru a fi luată decizia implementării. Noi am vrea să fim proactivi și să insistăm că nu e nevoie de o situație de criză care să dovedească faptul că bucureștenii au nevoie de spațiu zi de zi, oră de oră.
Există mai multe proiecte pe ordinea de zi a primăriilor și, de multe ori, este greu să facem loc proiectelor focusate pe pietonizare, piste de biciclete, transport alternativ. Cu toate acestea, un context potrivit și un număr covârșitor de semnături ar putea să încline balanța în favoarea acestui proiect”, spune Teodora.
Ce s-ar schimba în România în cazul în care Calea Victoriei ar deveni pietonală permanentă?
Străzi pietonale din alte capitale europene. FOTO: Străzi pentru oameni
Teodora spune că acest demers ar trimite un mesaj clar și răspicat către toate orașele din țară, dar și către Guvern, care nu a venit cu nicio inițiativă reală de a reduce poluarea și de a încuraja spațiile verzi sau spațiile pentru oameni.
„Un efect negativ este că o asemenea reconfigurare a traficului auto are nevoie de o perioadă de tranziție până la acalmie. Va fi ca în cazul interzicerii fumatului în interior. Multă rezistență în perioada imediat următoare, după care lumea va realiza efectele pozitive.
Pe termen lung, traficul în zona ultracentrală se va ușura pentru că oamenii vor avea mai multe motive să-și lase mașina acasă și să ajungă mai repede în centru, cu condiția de a prioritiza transportul în comun. Cine o să spună „îmi plăcea mai mult atunci când eram claxonat și respiram gaze de eșapament”?
Sunt foarte multe de studii legate de beneficiile pietonizării în orașe. Pe de-o parte avem beneficiile fizice și psihice: faptul că oamenii se pot plimba, au o stare mai bună de sănătate, poluarea aerului mai scăzută, nu mai există stresul provocat de zgomotul mașinii, te simți mai relaxat.
Pe de altă parte există beneficiile asupra economiei și turismului. Noi suntem probabil printre puținele capitale din Europa care nu au o pietonală comercială.
Deși încă nu există o analiză detaliată din punct de vedere financiar a impactului pe care o pietonizare permanentă l-ar produce, raportul Străzi Deschise lansat de ARCEN în 2021 a evidențiat faptul că pietonizarea temporară a adus, pe lângă o suită de beneficii conexe, o creștere semnificativă a cifrei de afaceri lunare și a numărului zilnic de clienți din timpul weekend-ului.
Atât Primăria Capitalei cât și Guvernul vor avea oportunitatea să investească în reabilitarea clădirilor care țin de patrimoniul național și să transforme centrul capitalei într-o zonă de interes internațional.
Este un paradox faptul că ne face plăcere să vizităm capitalele Europei în timpul unui city-break, dar la întoarcere ni se pare normal să stăm blocați în trafic fix în centrul orașului nostru.
Bucureștiul nu este doar o locuință temporară în care existăm, este casa noastră și trebuie să învățăm din greșelile trecutului și să-l reparăm, stradă cu stradă, om pentru om, pentru a-l transforma cu adevărat într-un oraș în care să ne facă plăcere să trăim”, încheie Teodora.
45
34
