In urma cu mai mult de un an, Gheorghe Moldoveanu, directorul general al Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime SA Constanta, si campion al licitatiilor trucate ce au condus la despuierea Administratiei Portuare de cele mai atractive si mai profitabile surse de venituri, a mai tras un tun colosal, actionand – potrivit unor surse bine informate – la comanda politica si ierarhica a

fostei conduceri a Ministerului Transporturilor.

In acest caz, seful Administratiei Portuare a favorizat inchirierea serviciilor de salubritate la nave si a celor de stins incendii, basca o parte semnificativa a serviciilor de amplasare a barajelor antipoluare in acvatoriul portuar si de intretinere-reparatie a sistemului de semnalizare cu geamanduri, catre un grup de firme din Bucuresti cunoscut sub titulatura de Consal Trade, potlogarie care

a pus in pericol sanatatea publica.

Inca de la inceput trebuie precizat faptul ca activitatea de salubritate la navele care sosesc in Portul Constanta este una extrem de profitabila pentru prestatorul acestor servicii.

Fiind vorba despre preluarea gunoiului menajer, dar si a celui provenit din exploatarea navelor, afacerea in cauza aduce prestatorului incasari de milioane de dolari anual, in conditiile in care serviciul cu pricina are caracter de monopol pe platforma portuara.

Daca mai adaugam la aceasta si faptul ca majoritatea agentilor economici din Portul Constanta sunt nevoiti sa plateasca taxe considerabile pentru serviciile de stingere a incendiilor (un fel de asigurare obligatorie pentru toti operatorii, agentii de nave pentru vasele pe care le agentureaza si alte categorii de actori portuari) - desi numarul anual al evenimentelor si implicit al interventiilor

reale prestate este, din fericire, din ce in ce mai scazut in incinta celui mare port maritim romanesc -, ne putem face o imagine destul de exacta cu privire la profiturile uriase si mai ales sigure pe care detinatorul acestui serviciu le obtine in fiecare an.

De la aceasta miza a pornit si batalia de culise pentru obtinerea serviciilor amintite, in privinta carora Administratia Portului Constanta, dupa cum sustine Moldoveanu, nu mai este interesata sa le efectueze.

Licitatie pe blat, cu castigatorul stabilit dinainte

Trecand peste acest considerent cel putin bizar referitor la o asa-zisa incompatibilitate intre atributiile unei administratii portuare si prestarea anumitor servicii comunitare in incinta portuara, dar in spatele caruia se intrevad evidente interese personale ale unor stabi ministeriali, coroborate cu rapacitatea de acum bine cunoscuta a directorului CN APMC, conditiile in care s-a desfasurat

licitatia pentru serviciile de salubritate la nave denota existenta unor jocuri de culise extrem de dubioase.

Devenite de acum traditionale sub directoratul lui Gheorghe Moldoveanu, licitatiile cu „cantec” organizate de CN APMC au vizat si serviciile de salubritate la nave, stingere a incendiilor si amplasare a barajelor antipoluare.

Desfasurata in luna decembrie 2003, licitatia pentru acest pachet de servicii portuare a avut loc intr-un cvasianonimat justificat de interesul obscur al organizatorilor de a nu atrage prea mult atentia presei si implicit a opiniei publice asupra tranzactiei si in special asupra dedesubturilor ei.

Asa se face ca, incepand de anul trecut castigatoarea licitatiei pentru pachetul de servicii mentionat este Consal, o societate de a carei experienta in domeniu nimeni nu a avut habar, nici macar Moldoveanu.

Dar ce importanta mai are acest „amanunt” la care se adauga si faptul ca firma Consal nici nu a desfasurat pana la castigarea licitatiei vreo activitate in Portul Constanta sau in vreun alt port romanesc ori strain, atunci cand interesul personal al lui Moldoveanu si al sistemului clientelar care l-a propulsat in varful ierarhiei portuare trebuie satisfacut cu orice pret?

Deseuri periculoase, aruncate sub nasul lui Moldoveanu

Fara a conditiona sau cel putin a analiza dotarea de care dispunea firma bucuresteana Consal la data desfasurarii licitatiei, Moldoveanu a permis cu buna-stiinta ca serviciile de salubritate la nave si cele de stingere a incendiilor pe platforma portuara sa fie preluate de acest grup de societati private in detrimentul altor ofertanti care dispuneau cel putin de o experienta mai vasta in domeniul

salubritatii portuare.

In acest fel, Consal Trade Bucuresti, prin infiintarea unei Sucursale in Portul Constanta ulterior castigarii licitatiei, a preluat mijloace fixe de la APC in valoare de zeci de miliarde de lei (autospeciale de pompieri, platforme, spatii administrative, depozite, echipament de specialitate, etc.

), fara a face la acea data nici o investitie importanta pentru asigurarea calitatii serviciilor inchiriate.

De altfel, consecinta acestor „scapari” ale organizatorului licitatiei (APC-ul sub directiunea lui Moldoveanu) in selectia ofertantului s-a putut observa la putin timp dupa intrarea Consal-ului pe „usa din dos” in randul comunitatii portuare.

Modul cum a inteles noul operator al serviciilor de salubritate la nave sa-si indeplineasca sarcinile contractuale a facut obiectul unui alt articol publicat in exclusivitate de cotidianul „Replica” in cursul anului trecut.

Reamintim aici pe scurt doar faptul ca reporterii „Replica” au reusit sa dezlege „misterul” unor deseuri periculoase depozitate de masinile Consal pe rampa de gunoi a Portului Constanta.

Rampa din port, plina de gunoaie nocive

Desi a incheiat in 13 aprilie 2004 un contract cu Salport, firma ce gestioneaza rampa de gunoi a Portului Constanta, in vederea depozitarii si neutralizarii deseurilor de la nave, in acest document nu s-a specificat nici cantitatea si nici categoria acestor deseuri preluate de la nave.

In acest sens, trebuie precizat faptul ca legislatia romana actuala prevede un regim foarte strict de triere de catre operatorii de salubritate a gunoaielor preluate de la clienti, deseurile din categoria celor industriale (provenite si din activitatea de exploatare a navelor) urmand a fi depozitate si neutralizate doar in incineratoare ecologice.

Numai ca, nu doar acest aspect dincolo de limita legalitatii si-a exercitat influenta asupra activitatii noului operator de salubritate din Portul Constanta.

Mult mai grav este faptul ca, in cursul verii 2004, Consal, care incheiase un contract formal cu societatea Tracon Braila, proprietarul rampei de deseuri menajere de la Ovidiu pentru depozitarea gunoiului preluat de la clienti, nu descarcase pe rampa Tracon-ului nici un kilogram de gunoi.

De aici se poate trage usor concluzia fireasca privind folosirea rampei din Portul Constanta pentru depozitarea tuturor categoriilor de deseuri preluate de Consal.

Atentat la sanatatea publica

In plus, pe rampa de gunoi din Portul Constanta isi fac veacul zilnic mai multe familii de rromi, care scormonesc prin deseurile printre care se pot afla si reziduuri periculoase, avand in vedere ca navele de la care au fost colectate gunoaiele respective au acostat in porturi de pe toate continentele, iar riscul contaminarii acestor deseuri cu virusii unor boli contagioase periculoase este

destul de ridicat.

Insa directorul general al CN APMC a sustinut, la vremea respectiva, ca nu are cunostinta despre aruncarea de catre Consal a gunoaielor de la nave pe rampa portuara.

Cu toate acestea, se naste intrebarea daca Moldoveanu intr-adevar nu a cunoscut aceasta practica a masinilor Consal-ului sau daca nu cumva seful Administratiei Portuare nu a avut nici un interes sa cunoasca realitatea care se petrecea zilnic sub nasul sau?

In ambele cazuri, Moldoveanu a dat dovada de o iresponsabilitate profesionala sinonima cu atentatul la sanatatea publica, motiv pentru care ramanerea sa in functia de director general al CN APMC devine pe zi ce trece o masura aberanta si primejdioasa pentru perspectivele de dezvoltare a celui mai mare port maritim din sud-estul Europei. Vom reveni.