In cifra absoluta, cele 28,3 milioane de tone capacitate depasesc chiar si cel mai bun an de trafic inregistrat in anul 1989, cu 27,2 milioane tone capacitate, din care insa 7,7 milioane tone capacitate au reprezentat transportul tehnologic cu material excavat din canal si utilizat la vremea respectiva pentru extinderea portului Constanta Sud Agigea.

Pentru o analiza mai riguroasa este de preferat a se urmari volumul de marfuri tranzitate si structura acestora, fapt ce ne va ajuta sa determinam si evolutia fluxurilor de marfuri atat la intern, cat si la international.

Daca in 1989, volumul de marfuri tranzitat era de 12560 mii tone, din care material excavat din canal 3863 mii tone, iar trafic international 446 mii tone, in 2004 s-a realizat un trafic de 13200 mii tone, din care 3600 mii tone il reprezinta traficul international.

Aceasta crestere evidenta este determinata in primul rand de diversificarea sorturilor de marfuri si aportul traficului international care a inregistrat o crestere de aproape 9 ori.

In ceea ce priveste sorturile de marfuri in anul 1989 ponderea cea mai mare o detinea transportul de minereu de fier si de carbune se situeaza in jurul cifrei de 600 tone, ponderea fiind de numai 45 la suta cu mentiunea ca acest transport s-a facut pentru combinatul SIDEX Galati, dar si pentru combinatele siderurgice de la Lom-Bulgaria,

Smederevo – Serbia, Dunajvoros – Ungaria. Pe langa aceste sorturi de marfa in anul 2004 a crescut ponderea transporturilor de minereuri neferoase 11,47 la suta, ciment si clinker 8,37 la suta, cereale 8,29 la suta, produse metalurgice 7,21 la suta , si toate acestea pe fondul intensificarii transportului de marfuri international.

Odata cu cresterea traficului au crescut si veniturile realizate de Administratia Canalelor Navigabile, fapt ce a permis efectuarea unor lucrari de reparatii si investitii de o deosebita importanta pentru functionarea Canalului Dunarea - Marea Neagra, dar fara a fi neglijate si cele de pe Canalul Poarta

Alba-Midia Navodari. Ecluza Agigea a beneficiat de cel mai amplu program de reparatii de pana acum. Practic, la aceasta ecluza s-au facut lucrari la nivelul reparatiilor capitale la portile plane si portile buscate, la podul mobil.

La ecluza Cernavoda s-a reparat instalatia de iluminat exterior in porturile de asteptare amonte si aval. La ecluza Ovidiu s-a reparat instalatia de protectie a portilor buscate impotriva lovirii navelor, iar la ecluza Navodari au fost facute lucrari de reparatii la cele doua porti buscate de serviciu.

Au fost facute lucrari de intretinere si reparatii la constructii, statia de pompare complexa km 60 Cernavoda capatand practic o noua infatisare. S-au facut lucrari de intretinere si reparatii pentru consolidari si protectii maluri pe Canalul Dunare-Marea Neagra.

Pe langa acestea, in anul 2004 ACN a desfasurat si un plan de investitii din surse proprii, realizand printre altele modernizarea sistemului de telefonie IP – etapa 2, modernizarea statiilor ape uzate port Basarabi si a dispozitivului de ridicat porti buscate.

De asemenea, au fost finantate proiecte si studii pentru lucrari de investitii, precum si pentru reparatii si alte lucrari.

Ce va aduce anul 2005?

Gheorghe Nicolau, director general CN ADMINISTRAŢIA CANALELOR NAVIGABILE SA : „Fara indoiala, 2007 este un an in care vom finaliza proiecte importante.

Mentionez aici lucrarile de dragaj la confluenta cu fluviul Dunarea, intretinere si reparatii lucrari hidrotehnice, protectie si consolidari maluri si reparatii la echipamentele hidromecanice din cele patru ecluze.

De asemenea, se are in vedere continuarea programului investitional prin modernizarea Statiei de compresoare si a sistemului de prevenire a amestecului apei dulci cu apa sarata la ecluza Agigea, reabilitarea instalatiei de masurat nivele la cele 4 ecluze si reabilitarea instalatiei PSI in ecluze.

Se vor finanta, in acelasi timp, proiecte pentru reabilitarea mijloacelor fixe din patrimoniu.

Toate aceste eforturi urmaresc mentinerea in parametri proiectati a capacitatii de trafic a canalelor navigabile, asigurand in felul acesta un trafic fluent fluxului de marfuri creat prin transportul pe apele interioare si mai ales pe coridorul VII transeuropean Dunarea“.