Mita, situatii de incompatibilitate, abuz in serviciu... Sunt doar cateva dintre acuzatiile care planeaza asupra lui Alexandru Bondrea, directorul executiv al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Maramures. Urmeaza istoricul unei instalari si „domnii" dubioase.

Marile conflicte generate de schimbarile unora din functiile de conducere ale institutiilor sunt astazi la ordinea zilei. „Valurile de ingrijorare" isi au argumentul in experienta anilor trecuti, cand schimbarile conducerii au generat si inlocuiri in profunzime. „Jocul", care seamana cu Principiul Dominoului, starneste si emotivitatea sefilor de compartimente („pleaca sefu’, plec si eu!").

In acest context, astazi „ne jucam de-a Bondrea" (directorul executiv al unei institutii publice „manoase": Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca).

"Papusarul" si ascensiunea

Anul 2001 il gaseste pe Alexandru Bondrea camuflat la Corpul de Control al Casei de Pensii, unde fusese angajat prin conventie civila.

In primavara lui 2001, Bondrea este propulsat in functia de director executiv al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Maramures (AJOFM), ca substituent al lui Aurel Ghiurca (la capitolul „Numele papusarului care a manevrat numirea" este mentionat: Victor Vaum).

Beneficiind de protectia „tutorelui" Vaum si de parghiile conferite de noul statut, ascensiunea lui Bondrea a fost rapida, dar nu lipsita de peripetii, emotii, suspiciuni. In Agentie, „adierea Bondrea" s-a transformat in „taifunul schimbariilor". Asa ca oamenii au incercat sa se faca placuti. Cat mai placuti. Prima care a reusit sa-i intre in gratiile pesedistului convins a fost...

liberala Dana Mihu, care in 2002 a fost repartizata la biroul Control financiar propriu si numita purtator de cuvant al AJOFM Maramures. Incercand sa gasim o explicatie plauzibila a acestei numiri pe „criterii apolitice", ne-am izbit de cea oferita de surse informate: „cand este vorba despre interese, culoarea politica trece in plan secund".

Aha! In scurt timp, duo-ul Bondrea&Mihu au reusit sa induca in institutie o veritabila "organigrama de familie".

Acapararea institutiei

Unul dintre obiectivele strategice ale proaspatului director a fost stabilirea unor oameni fideli in posturi cheie (strategie corecta, insa implementata intr-un mod suspect - argumente, mai jos). In 2002, in baza Legii Functionarilor Publici, la AJOFM au avut loc atestarile pe posturi. „Mutarea" viza o bruma de legalitate asupra schimbarilor persoanelor „infidele" din functiile de conducere.

Concursul pentru sefia birourilor a fost sustinut prin doua probe: scris si oral. Pentru proba scrisa fiecare concurent a extras o tema, urmand ca in termen de o saptamana (!) sa se documenteze si sa elaboreze lucrarea, acasa, la birou, de pe net, ma rog, fiecare dupa cum l-a dus capul. „Intelepciunea" a dat roadele scontate, toti examinatii primind punctajul maxim la proba scrisa.

Concluzia? Proba de departajare ramanea interviul. Cel care a rostit „subiectiv", a facut-o pe raspunderea lui (cum tot pe raspunderea lui, Bondrea a fost seful comisiei Contestatii). In urma examenului, absolut intamplator (si meritat!), Victor Mihu, sotul Danei Mihu (mana dreapta a directorului executiv), a obtinut postul de sef birou Agentie Locala. Uraaa!

Avand asigurata si conducerea Agentiei Locale, interesele s-au indreptat spre principalele birouri ale institutiei. Un prim obiectiv, biroul Credite. In 2001, la acest birou lucra Constantin Badescu (unul dintre angajatii care reusise sa acumuleze pe aceea functie ani grei, n.red.), care a fost schimbat cu Adriana Bodea (venita din afara Agentiei, n.red).

Era doar prima schimbare menita sa-i netezeasca drumul spre conducerea acestui birou a Susanei Bondrea, absolut intamplator!, sotia directorului executiv.

Numai ca abnegatia lui Bondrea&Mihu de a-si numi consortii ca sefi in institutie a omis un amanunt nesemnificativ: biroul Credite (sef: Bondrea-sotia), fiind in subordinea directa a directorului executiv (Bondrea-sotul), crea un hau de incompatibilitate sanctionabila de orice lege (cu tot argumentul proverbial: „io sef la birou, ea sefa acasa").

Aceasta relatie profesionala dintre soti s-a interferat cu niste zvonuri referitoare la rezolvarea incompatibilitatilor de acest gen prin destituire.

Pentru a corecta gafa (ilegalitatea, chiar!) si pentru a evita confirmarea zvonurilor, Bondrea-sotia a fost detasata o vreme la CONROM, una dintre firmele omului de afaceri Viorel Zoicas (un „apropiat" al lui Bondrea, avand in vedere ca sediul AJOFM este intr-o cladire care, la acea vreme, ii apartinea lui Zoicas - cum „a ajuns sa nu ii mai apartina" e o poveste de basm pe care o vom aprofunda intr-o alta seara linistita, la gura sobei). Dupa ce apele s-au calmat, Bondrea-sotia s-a reintors la institutie, respectiv la biroul Credite.

... ce misto!

Odata reintregite familiile Bondrea&Mihu, mai era nevoie sa se rezolve un om de incredere in ultimul domeniu fierbinte (si benefic) ramas descoperit: biroul Organizare cursuri de calificare si recalificare.

La acel birou activau doi neaserviti cauzei (Petre Muresan si Dorin Benea), schimbati cu noul geniu al organizarii cursurilor de calificare pentru somerii amarasteni, care era pana atunci o ilustra anonima: Elena Giurgiu.

Pardon, Giurgiu avea un merit, si inca unul incontestabil: era sotia directorului adjunct al Directiei de Munca si Protectie Sociala, care, absolut intamplator, este mana dreapta a lui Victor Vaum (despre care va spuneam, i se atribuie rolul de „papusar al Fratiei sociale"). Rezultatul? Daca se mai iau in calcul si nasii, finii etc., AJOFM si Directia de Munca formeaza o mare si sociala familie, care a castigat cinstit o „suma neglijabila" de bani, conform declaratiilor de avere si, mai ales, a realitatii.

Insa, hai sa revenim la coincidete si la afinitatea lui Bondrea-sotul pentru credite (afinitate care reiese si dintr-un dosar aflat la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures).

Dosarul penal

La scurt timp dupa numirea sa in functia de director executiv, Bondrea a reusit contraperformanta sa intre in vizorul organelor de cercetare penala (gurile rele sustin ca pentru un fost inginer miner au fost prea mari tentatiile conferite de functia de director).

Povestea: in 15 noiembrie 2001, Ioan Ardelean, administrator al Adecvat Soap SRL Sighetu Marmatiei, depune o plangere impotriva lui Bondrea Alexandru si Iusco Vasile. In acest dosar, Bondrea-sotul (director AJOFM) este cercetat pentru mita, iar Vasile Iusco (pana in ianuarie 2002 angajat al Inspectoratului Teritorial de Munca - director Victor Vaum) pentru trafic de influenta.

In mai 2002, Parchetul incepe ancheta. Ioan Ardelean a sustinut ca Vasile Iusco i s-a recomandat ca fiind director al filialei sighetene a AJOFM si, pretinzand ca este in relatii apropiate cu Bondrea, ii poate facilita obtinerea unui credit. Intamplator, Bondrea si Iusco erau si colegi de partid (PSD, aflat la acea vreme la Putere), argument folosit de Iusco pentru a-l convinge pe Ardelean.

Reclamantul sustine ca, pentru a obtine un credit, i-a dat 1500 de marci lui Alexandru Bondrea (director AJOFM), iar intermediarului, inca 1000 de marci. Intre timp, Iusco a disparut din tara. La audieri, Bondrea a confirmat ca-l cunoaste pe Iusco, dar a negat acuzatia lui Ardelean. Deoarece Ardelean nu a avut martori care sa fi asistat la tranzactie, a ramas cu paguba. Iar Bondrea cu functia.

In februarie 2004, Parchetul a dispus scoaterea de sub urmarirea penala a lui Iusco si Bondrea (care a scapat basma curata). Cu alte coincidente „absolut intamplatoare", vom reveni.

Nu insinuam, afirmam!

Despre Organigrama de famiglie, Alexandru Bondrea a spus: "sotia mea nu lucreaza si nu a lucrat la biroul de Credite. Este la compartimentul de Implementare a programelor operationale pentru politici sociale. Stiu ce incercati sa insinuati, dar nu eu i-am adus pe acesti oameni la Agentie." Problema e ca nu insinuam, chiar afirmam.

Mai mult, surse informate au confirmat deja tehnica prin care Mihu-sotul si Giurgiu-sotia au fost propulsati in functii de conducere la AJOFM.

Aceleasi surse ne-au dezvaluit ca mutarea unui angajat dintr-un departament in altul din cadrul aceleiasi institutii presupune doar o dispozitie scrisa a directiunii, iar operarea in cartea de munca nu se face decat in cazul in care promovatului i se modifica nivelul de salarizare.

Rezulta ca, in situatii extreme, se poate si musamaliza o serie de miscari de trupe (bineinteles, daca n-ar exista declaratii din interior, care combat tentativele de musamalizare).

Sotia mea nu lucreaza si nu a lucrat la biroul de Credite. Este la compartimentul de Implementare a programelor operationale pentru politici sociale. Stiu ce incercati sa insinuati, dar nu eu i-am adus pe acesti oameni la Agentie. - Alexandru Bondrea