Padurea "Catrina" din Rasinari este gestionata de Ocolul Silvic condus de Ioan Apolzan. Acesta este acuzat ca fura ca-n codru.

Apolzan a vandut fara permisia Directiei Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare (DTRSV) Brasov partizi de padure (subunitati de parcele) la licitatie. Atata timp cat Ocolul Silvic functioneaza in sistem de autonomie, Ioan Apolzan, are tot interesul sa-si sporeasca venitul si asa considerabil.

Dosarul privind licitatiile de partizi si vanzarile ilegale de masa lemnoasa este studiat de Directia Teritoriala RomSilva Brasov.

Prefectura Sibiu a primit o sesizare cu privire la Catrina, padure proprietate publica a Consiliului Local Rasinari. Reclamatia sustine faptul ca partizile scoase la licitatie de Ocolul Silvic din Rasinari s-au vandut ilegal, la subpret.

Partizii au fost evaluati de catre o echipa condusa de catre inginer Ioan Apolzan. Arborii au fost marcati si in registrul de inventariere mult sub dimensiunile reale, fiind considerati accidentati, iar zona a fost marcata la o luna dupa ce inventarierea a fost realizata.

Din cate spun oamnii, delimitarile cu ciocanul patrat au fost facute dupa ce s-au inceput taierile de padure. Astfel, teritoriul delimitat a fost facut in functie de taierile efectuate si nu invers. In urma sesizarilor trimise la Directia Silvica Teritoriala Brasov, partizile au fost verificate de inspectori neutri veniti din judetul Alba.

Inspectorii au constatat ca padurea Catrina a fost subevaluata si au trimis faxul cu numarul 510/1 februarie 2005, in care interziceau scoaterea la licitatie a parcelelor.

Ocolul Silvic Rasinari, prin Ioan Aplozan, afirma insa ca faxul le-a parvenit prea tarziu caci intre timp padurea a fost vanduta.

Brambureala la Ocolul Silvic

Pe 27 ianuarie 2005, ca raspuns la sesizarile primite, DTRSV Brasov trimite un fax la Rasinari prin care se cere ca orice punere in valoare a padurii Catrina sa se faca numai in prezenta inspectorului Dorin Vulcu. In ultima zi a lunii februarie, inspectorul Directiei Silvice Sibiu, face masuratorile la parcelele 16 Stupu.

„Ne-au ingreunat lucrurile. Am dus munci de lamurire ca sa ne ajute. Intre controalele efectuate de noi si cele realizate de Ocolul Silvic Rasinari in data de 29 decembrie 2004 s-au inregistrat mari diferente.

Am inventariat 119 de stejari, din 7000, care in urma verificarii realizate de Ocolul Silvic Rasinari, figurau ca accidentati si trebuiau extrasi. Aceste date au fot gresite si nu se includ in marja de eroare de 5%.

Am observat de asemenea ca la partizile 13 Grosi si 16 Stupu, au fost masurate inaltimi care nu se apropie de diametrul central. In urma acestor verificari, rezulta o masa lemnoasa superioara celei calculate de noi. La o inaltime mai mica si cantitatea de lemn este mai scazuta. Diferenta a fost substantiala.", declara Dorin Vulcu.

Uite faxul, nu e faxul

In data de 1 martie 2005, Primaria Rasinari primeste un fax de la, prin care se interzicea scoaterea la licitatie a partizilor 23, 21 si 16.

Cea din urma parcela Dorin Vulcu a declarat-o apta din punct de vedere silvic, desi acesta sustine ca nu este de competenta sa sa intrerupa interdictia de scoatere la licitatie, acest lucru fiind de competenta lui Gabriel Potcoava, inspector sef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvici si Vanatoare (ITRSV) Brasov, care a emis restrictionarea.

In petitia adresata Directiei Silvice s-a facut o greseala de ortografie privind parcela Grosi 23, care nu exista, adevaratul ei nume fiind parcela Grosi 13. Singura parcela cu numarul 23 este Paraul lui Cotoara, care nu facea obiectul anchetei.

In raspunsul venit de la DTRSV Brasov s-a regasit aceeasi greseala, fapt pentru care Ocolul Silvic Rasinari s-a simtit liber sa liciteze parcela Grosi 13. Dupa spusele lui Vulcu, parcela Grosi 21 a fost supusa vanzarii, desi in fax se specifica clar interzicerea acestui fapt.

El mai precizeaza faptul ca, desi Ocolului Silvic este persoana juridica, in institutie nu exista fax. Singurul aparat de acest fel se afla in biroul primarului, tot acolo unde documentul privind interzicerea parcelelor a stat pana in data de 7 martie, data la care acestea au fost deja vandute.

Apararea lui Aplozan

Ioan Apolzan recunoaste faptul ca inspectorii din Alba, Ioan Fleser si Adrian Moian, au venit in inspectie, dar ca erorile constatate au fost in limita admisibila de cinci procente. Faxul care nu a fost primit la timp, nu a fost o actiune intentionata, ci doar o eroare umana.

"Consider ca verificarile facute de inspectorii din Alba nu au fost corecte, datorita timpului neprielnic abia se vedeau trunchiurile prin zapada, de aceea am trimis un fax la ITRSC Brasov prin care am cerut refacerea verificarilor", declara Ioan Apolzan, seful Ocolului Silvic Rasinari.

Apare si mita

Seful de ocol este sustinut vehement de catre Ioan Bara, primarul Comunei Rasinari. "Am vorbit cu Ioan Vulcu si i-am spus ca rufele murdare se spala in familie.

Nu trebuie sa fii destept sa-ti dai seama ca toata treaba vine de la PSD, care are un dinte impotriva mea si care, prin seful de ocol, incearca sa ma atace. Potcovariu a fost mituit de fostul Consiliu Local ca sa sustina formarea Ocolului Silvic ca SRL. Eu nu am fost de acord, fapt pentru care am plecat din PSD.

Acuma drept razbunare a pus bete in roate baietilor astia, care fac treaba buna. Tot acest tam-tam este o treaba politica", sustine Bara.

Caz penal

Masuratorile cu ciocanul patrat, prin care se delimiteaza o anumita zona, trebuiesc efectuate in acelasi timp cu cele facute cu ciocanul rotund. Acesta indica arborii care trebuiesc taiati. "La data de 29 decembrie 2004 se face delimitarea cu ciocanul rotund. Ciocanul patrat este folosit abia la o luna, la 1 februarie 2004. Acest fapt este considerat fapt penal", declara Dorin Vulcu.

Prin aceasta distanta in timp nu se mai poate tine seama de arborii care au fost taiati. "Masurarea cu ciocanul patrat a fost batut rar, fapt pentru care intre arborii marcati mai existau si alti arbori. Acestia pot fi oricand taiati, pentru ca nu sunt inventariati", explica Inginerul Vulcu. O caruta de lemne formata din trei trunchiuri de stejari ajunge le 30 de milioane de lei.