Oamenii de afaceri din Romania cu legaturi stranse in domeniul petrolier, fie ca vorbim despre cei care detin companii petroliere sau utilaje pentru forat, au gasit mai multe retete pentru imbogatire. Una dintre acestea poate fi considerata si "Programul petrol contra hrana".

Insa potentatii romani la acest tort financiar au avut nevoie, pe langa un "certificat de calitate", de anumite adjuvante in realizarea tintei financiare - persoane cu deschidere la Bagdad.

"Buna ziua, ARDEAL" a intrat in posesia unui document care atesta legaturile dintre o societate, imbogatita de pe urma Programului, si un irakian expulzat din Romania pe considerente de securitate.

Directorul Upetrom 1 Mai coresponda, in vederea intermedierii unei afaceri, cu un irakian domiciliat pe teritoriul Romaniei si cu legaturi, se pare, cu grupari teroriste irakiene. Upetrom 1 Mai este unul dintre partenerii de afaceri ai societatii Rompetrol, o alta firma care a incasat grosul de pe urma nebuniei lui Saddam Hussein.

Afacerile cu petrol sunt considerate la nivel international printre cele mai profitabile si, in principiu, cu o marja de risc relativ redusa.

Nu este nevoie de o imaginatie prea bogata pentru a sesiza faptul ca inclusiv conflictele din Irak au avut ca miza nu atat implementarea democratiei si daramarea regimului lui Saddam Hussein ci mentinerea controlului asupra imenselor zacaminte de titei din regiunea Golfului Persic.

Noua firme romanesti au tras lozul cel mare de pe urma embargoului impus de natiunile unite Irakului, reusind sa fie cooptate in programul „Petrol contra hrana" si sa vanda irakienilor produse in valoare de 30 de milioane de dolari, cu girul Ministerului Afacerilor Externe, dar se pare ca si ca urmare a unui sprijin venit din partea unor grupari irakiene, suspectate de terorism.

Unele dintre societatile in cauza (printre care si firme de buzunar) se aflau, in momentul "deschiderii pietei irakiene" la comanda ONU, la limita supravietuirii.

Societatile care au profitat de pe urma programului "petrol contra hrana" se afla in carti pentru o noua "misiune": reconstructia Irakului, program aflat in derulare si in care unele societati romanesti au si reusit sa se infiga.

Prin Program, unele societati au livrat cantitati industriale de produse catre Irak, iar altele au cumparat petrol, ambele afaceri extrem de profitabile traduse in sute de mii de euro.

Upetrom 1 Mai SA a vandut cel mai mult dintre toate societatile romanesti cooptate in program, mai exact a livrat catre Irak utilaje petroliere in valoare de peste 14 milioane de dolari, ceea ce reprezinta 0,04% din totalul vanzarilor catre acest stat.

Infiintata in anul 1992, societate cu peste 3.000 de angajati, inregistra in anul 1999 o pierdere de peste 35 de miliarde de lei, situatie intalnita si in anul 2000, in timp ce peste un an incepe sa intre pe profit.

Astfel, in anul 2001, Upetrom 1 Mai inregistreaza un profit de peste 228 de miliarde de lei, iar in 2002 de 155 de miliarde si o cifra de afaceri de peste 1.300 de miliarde.

Teroristii, intermediari pentru petrolistii romani?

Romania, cu interese in domeniul petrolier si baroni ai petrolului pe masura, nu se poate spune ca a adoptat o atitudine diferita de a altor state interesate doar de castigul incasat. Si la noi petrolul este o constanta sursa de venituri dar si de concurenta nu intotdeauna loiala intre firmele de profil.

Este suficient sa ne amintim de personajele implicate in acest gen de afaceri. Corneliu Iacobov, Ovidiu Tender, Dinu Patriciu si Dan Voiculescu sunt doar cateva exemple dintre cele mai sugestive si mai cu seama din toate partidele politice.

Interesant este faptul ca o serie de firme de profil au derulat afaceri importante cu indivizi destul de dubiosi, declarati in cele din urma indezirabili pe teritoriul Romaniei sub acuzatia de complicitate la terorismul international.

Astfel unele firme, de dragul profitului, au sarit peste suspiciunile ce planau asupra potentialilor parteneri de afaceri din domeniul petrolului. In mass-media nationala si chiar internationala a facut valva cazul celor sapte afaceristi de origine irakiana acuzati de terorism si extradati din Romania, in anul 2003.

Cazul cel mai vehiculat la momentul cu pricina a fost al lui Sharba Reyadh N. Abdul Amer, cu domiciliul in Romania de 20 de ani si cu studii finalizate in Romania. Ceea ce, in opinia Serviciului Roman de Informatii, nu l-a impiedicat sa aiba relatii stranse cu o serie de grupari cu caracter terorist ce activau inclusiv pe teritoriul Romaniei.

Conform unor evidente ale SRI, date publicitatii in primavara anului 2003, in tara activeaza organizatii precum Kadek (ex-partidul muncitoresc din Kurdistan), Lupii cenusii, Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei, Al-Fatah, Hamas si altele.

Mai ales ca nu trebuie uitat ca un zvon destul de sistematic a legat antrenarea unor echipe paramilitare palestiniene pe teritoriul Romaniei pana prin 1989, cand s-au dat la fund.

Caracatita petrolului

Firma ploiesteana Upetrom 1 Mai este unul dintre principalii producatori de utilaj petrolier din Romania. Doar ca acum cativa ani, din cauza conflictelor armate din Irak, cifra de afaceri a scazut dramatic, ajungandu-se in preajma falimentului.

In acel moment salvarea a venit dinspre Moldova, mai precis dinspre Aquafor SA Targu Ocna, un "pui" profitabil al quasi-falimentarei Foserco SA din acelasi oras. Intre timp, in baza celebrului si controversatului program "Petrol contra hrana" derulat cu Irakul, Upetrom a revenit la linia de plutire prin reluarea contractelor din Golf.

La care s-au adaugat si noi colaborari cu societati profitabile, printre care si Rompetrol, numai bune pentru a rezolva definitiv o criza financiara ce parea fara iesire. In orice caz, situatia celor doua firme din Targu Ocna este cel putin ciudata.

Conform unui top al celor mai performante firme din judet, Aquafor sta linistita pe primul loc ca randament, profitul fiind de miliarde bune. In acelasi timp insa, aparent, Foserco SA se zbate la limita falimentului.

La data de 31 decembrie 2004 obligatiile catre bugetul de stat din anii fiscali precedenti in care s-au inregistrat restante fiind de aproximativ 150 miliarde lei. Aceasta in timp ce Aquafor si Upetrom inregistreaza profit, pe aceeasi ramura de activitate.

In ecuatie se mai afla si ca asociat al Aquafor si Lacevine International SA, firma la fel de usor de gasit in mediul virtual ca si Brington Capital SA (unul din actionarii majoritari la Foserco). Adica, cel putin teoretic, inexistenta.

Se poate doar presupune, dar interesele financiare puse in acest joc amalgamat par sa duca spre o singura concluzie, anume frauda. Fiind vorba de zeci, daca nu sute de miliarde, este greu de evidentiat mecanismul economic de ascundere a profitului.

Dar chiar simpla implicare a unor firme fara o baza reala este suficienta pentru a ridica mari semne de intrebare asupra afacerilor derulate sub paravanul Foserco SA Tg. Ocna.

Petrol si terorism

Intre Upetrom si terorism exista o oarecare legatura, desi in mod sigur reprezentantii firmei de utilaj petrolier habar nu aveau cu cine au de a face.

Astfel, cu doar cateva saptamani inainte de scandalul expulzarilor unor irakieni din Romania, la inceputul anului 2003, Upetrom incerca sa perfecteze o afacere cu patronul firmei Romira Trading Company SA, pe numele sau Sharba Reyadh N. Abdul Amer.

Astfel, Upetrom a prezentat la data de 19 februarie 2003 o oferta pentru utilaje de foraj, preturile fiind pertinente, conform surselor noastre, catre Reyadh.

Nu putem sti daca tranzactia a avut loc, cert este insa ca, pe data de 10 martie 2003 statul roman l-a declarat pe patronul arab persoana indezirabila pe teritoriul Romaniei, impreuna cu alti sase conationali. In momentul de fata o inchisoare din Bagdad este "domiciliul" temporar al lui Reyadh.

Cu toate acestea, este greu de crezut ca SRI nu il avea in vizor pe irakian cu nici o luna inainte de expulzare. Si la momentul cu pricina ar fi trebuit sa se ingrijeasca inclusiv de imaginea unuia dintre cei mai importanti producatori de utilaje petroliere din Romania.

Cu toate acestea, negocierile au fost lasate sa curga, desi cel mai probabil se stia in anumite medii ca o astfel de tranzactie nu va fi niciodata finalizata. Ceea ce da oarecum nota de lipsa de interes si de profesionalism in privinta imaginii firmelor romanesti recunoscute si prin strainatate.

Comanda dinspre Upetrom catre Reyadh Sharba

Discutia scurta cu presedintele Aquafor a evidentiat o totala necunoastere a afacerilor initiate de Upetrom. Presedintele firmei din Targu-Ocna, Ioan Porosnicu, ne-a declarat ca nu are nici cea mai mica idee despre negocierile dintre Reyadh Sharba si Upetrom. Dar ne-a asigurat ca va cerceta aceasta problema.

La Upetrom, desi am sunat pentru a discuta cu directorul general Lucian Tamba, nu am reusit sa il gasim disponibil. Din sursele noastre, am aflat despre un mail al carui autor este chiar directorul Upetrom. Mesajul a fost trimis de pe adresa uptrad@rdslink.ro catre riadnajim@hotmail.com.

Continutul acestuia (redat in facsimil) tine de o oferta pentru utilaje de foraj datata 19 februarie 2003. Cu trei saptamani inainte de expedierea catre Irak, Amer Abdul N. Reyadh Sharba a primit o oferta in vederea achizitionarii de sape pentru foraj, prajini de foraj, prajini grele spiralate, tiji (sic) hexagonale si prevenitoare de la Upetrom.

Actul a fost trimis de Lucian Tamba, care se pare ca nu a avut nici cea mai mica idee despre actiunile SRI.

Dar, cum in mod sigur supravegherea dura de mai bine de trei saptamani, apare firesc intrebarea de ce serviciile de informatii nu au tras un necesar semnal de alarma. Mai ales ca era in joc reputatia uneia dintre cele mai solide firme de pe la noi si asta pentru ca in mod sigur SRI supraveghea convorbirile si corespondenta irakianului.

Rompetrol si Upetrom, parteneri de afaceri in tara

Societatile romanesti care au achizitionat in cadrul acestui program petrol irakian sunt Rompetrol si Bulf Drilling, ambele implicate in scandaluri internationale (desi de intensitati diferite) ca urmare a afacerilor derulate cu Irakul.

Potrivit raportului citat, Rompetrol, societate patronata de liderul liberal Dinu Patriciu, a cumparat din Irak petrol in valoare de aproape 97 de milioane de dolari. Patriciu a recunoscut, de altfel, ca in anii 2000 si 2001, compania sa a cumparat din Irak doua milioane de barili de petrol, cu aprobare din partea ONU, la pretul de 0,85 dolari pe baril.

Dupa parafarea acestei afaceri, Rompetrol si-a asigurat o felie din programul care avea sa inceapa in 2004, sub numele de „Reconstructia Irakului", primind de la compania americana Bechtel un contract generos, pentru furnizarea unui sistem de monitorizare si control al distributiei de energie electrica pentru Aeroportul international din Bagdad.

Rompetrol nu a fost scutita de scandalul legat de acest program, fiind cuprinsa intr-un raport al CIA cu privire la armele de distrugere in masa ale regimului Saddam Hussein (anchetele au indicat ca, din banii pe petrol, guvernul irakian si-ar fi procurat armament).

Ar mai fi de precizat un aspect extrem de important, si anume legatura dintre Rompetrol-ul lui Patriciu si Upetrom, ultima societate aflata in legatura, asa cum am aratat, cu irakieni suspectati de terorism.

Daca Rompetrolul, alaturi de Upetrom au aplicat aceeasi reteta pentru imbogatire - Programul petrol contra harna - in tara, cele doua societati au o relatie de afaceri ce dureaza de multa vreme. Mai exact, unul dintre principalii furnizori externi ai Rompetrol este, deloc accidental, Upetrom Ploiesti.

Pe de alta parte, de pe site-ul de prezentare al Rompetrol aflam ca in alegerea furnizorilor, societatea lui Patriciu urmareste "posibilitatea compensarii datoriilor fie direct, fie in cadrul unui circuit de compensare".

Informatie care, dupa datele pe care le avem pana in prezent, ar putea fi tradusa si prin "deschiderea unor usi" catre irakieni cu putere de influenta la Bagdad, fie ca e vorba despre cei considerati indezirabili pentru legaturi cu celule teroriste.

Altfel spus, daca directorul Upetrom se afla in legaturi stranse cu Reyadh Sharba, nu ar fi exclus nici ca modalitatea de compensare a datoriilor Upetrom catre Rompetrol sa conste in facilitarea unor contracte cu irakienii.