Fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, a declarat sambata, in cadrul unei conferinte de presa prilejuita de alegerile interne in PRM Cluj ca nu va mai candida la alegerile locale din 2008 pentru Primaria Cluj-Napoca.

In cazul in care nu asistam la o noua tentativa de a reintra in centrul antentiei cu o astfel de declaratie soc, intentia lui Funar de a depune armele inca de pe acum ar putea avea consecinte importante asupra alegerilor locale din 2008.

Si asta pentru ca, cel mai probabil, in cazul in care actualul primar al Clujului, liderul democrat Emil Boc va candida pentru un nou mandat, vom asista la o lupta intre doi candidati puternici in care numele Funar sau PRM nu se va mai regasi.

Este de asteptat astfel ca, odata cu abandonarea strategica sau nu a Primariei clujene de catre Funar, lupta electorala pentru urmatorul mandat de primar sa se poarte intre candidatul Aliantei D.A. PNL-PD si cel al PSD.

Mai mult, in ideea in care Funar se va tine de cuvant, e prea putin probabil ca PRM Cluj sa poata iesi in lupta cu un alt candidat cu sanse electorale ca cele ale fostului edil nationalist.

Motivele care l-au determinat pe Funar sa predea armele in lupta electorala din 2008 sunt multiple si necesare de analizat. Astfel, ar fi de spus pentru inceput ca odata cu esecul incasat in localele din 2004 cand nu a reusit nici macar sa se califice in turul doi de scrutin, omul politic Gheorghe Funar se afla pe o panta descendenta in perceptia comunitatii locale.

Mai mult, bazinul electoral local nu e atat de segmentat ca in alegerile din 1996 si 2004 cand, practic, doua cartiere din Cluj reprezentau electoratul stabil al candidatului PRM.

In acelasi context, odata cu castigarea alegerilor de catre Emil Boc, am putea spune ca am asistat la o maturizare a electoratului clujean in ceea ce priveste nivelul asteptarilor in raport cu edilul sef& drumuri si strazi practicabile, investitii straine, locuri de munca mai bine platite, o relatie constructiva intre Consiliul Local si Primarie in favoarea locuitorilor in contrapondere cu “paleta ofertelor” lui Funar: circ si scandal pe orice tema, afaceri de familie, alungarea investitiilor straine, o atitudinne de rezistenta fata de tot ce inseamna dezvoltare in Cluj.

Totodata, ar fi de precizat faptul ca un alt motiv pentru care Funar nu mai e dispus sa candideze il constituie si relatia sa nu tocmai buna cu Organizatia PRM Cluj.

Mai exact, cu toate ca nici in campania electorala din 2004 lucrurile nu stateau cu mult diferit fata de acum, asa cum “Buna ziua, ARDEAL” a aratat in repetate randuri, Funar nu se bucura de sustinere in PRM Cluj.

Astfel, in perspectiva depunerii candidaturii in 2008, Funar nu ar avea sustinatori si oameni de baza in vederea elaboraraa si implementarii strategiei de campanie nici in propriul partid.

Mai mult, in ultima perioada, Funar nu beneficiaza de sustinere nici la nivel national, intrand intr-un con de umbra din cauza incercarii esuate de a forta schimbarea conducerii PRM Cluj, in urma cu putina vreme, ocazie cu care a intrat in dezacord cu liderul partidului, Corneliu Vadim Tudor.

Pe de alta parte, castigarea unui mandat de parlamentar si “parasirea” Clujului a echivalat pentru Funar cu pierderea contactului cu urbea clujeana dar si a notorietatii pe plan local, fenomen ce s-ar putea acutiza pana la urmatoarele alegeri locale si ar avea un impact decisiv asupra pierderii alegerilor.

Fostul primar al Clujului nu poate fi caracterizat in cateva cuvinte. Gheorghe Funar a fost asociat cu ultranationalismul, banci si pubele tricolore, cratere in sosele, circ si vorbe de duh pentru electorat, o administratie facuta dupa ureche si in interesul propriu sau de clan.

Asa cum se stie, Gheorghe Funar a fostul primar al Clujului in perioada 1992-2004. In 2004 a pierdut postul de primar in defavoarea lui Emil Boc, candidatul Aliantei D.A. (PNL-PD), care a castigat in turul secund in fata candidatului PSD, Ioan Rus, ministru de interne demisionar.

Funar a fost lider al Partidului Unitatii Nationale Romane (PUNR) si este cunoscut pentru atitudinea sa considerata a fi anti-maghiara, exprimata mai ales prin vopsirea diferitelor obiecte publice din Cluj in culorile tricolorului (banci, pubele etc.), iluminarea orasului in preajma sarbatorilor de iarna exclusiv cu beculete ros-galbene-"lbastre etc.

In perioada celor trei mandate de edil-sef al clujenilor, Funar a fost mai tot timpul in centrul atentiei, fiind un delicios subiect de presa. Motivul pentru care a beneficiat de atata atentie l-a constituit nu faptul ca a condus o administratie sanatoasa in inima Ardealului, ci ingrijorarea, indignarea si dezaprobarea produse de activitatea sa.

Prezentam in cele ce urmeaza o succinta trecere in revista a unora dintre deciziile contestate ale “primarului Funar”. Sabin Funar este numele unei metode prin care tatal sau, pe atunci primarar al Clujului isi dosea averea acumulata in timpul cetor trei mandate.

“Seniorul” familiei si-a permis astfel sa pozeze in demnitar “sarac si cinstit”, in timp ce “juniorul” a devenit uluitor de bogat. Sa facem inventarul&

- Sabin Funar, alaturi de Mihai Muresan (fostul director al Directiei Tehnice din cadrul Primariei Cluj, intrat in vizorul PNA) si de “spuma” fostului PUNR, a fost actionar, inainte de majorat in firma Transarom, specializata in traficul de combustibil cu destinatia RADP.

- In 1998, Sabin a dat doua lovituri sanatoase bugetului local, ajutat fiind de “tata-primar”. Prima se refera la licitatia pentru instalarea aerului conditionat in Primarie, anulata din ordinul primarului pentru a face loc ofertei fiului, mai scumpa si mai proasta.

Acelasi Sabin a montat, tot cu concursul tatalui sau, celebrii butoni reflectorizanti pe strazile Clujului. Au fost montati un numar mai mic decat prevedea contractul, iar garantia nu a fost onorata.

- Firma Investicon, controlata de acelasi Sabin Funar a concesionat Piata Grigorescu. Contractul prevedea ca Investicon sa faca investitii in acest spatiu, ceea ce, evident, nu s-a intamplat. Dupa ce a incasat peste doua miliarde din exploatarea pietei, Sabin a vandut firma.

Piata a fost cedata concernului Profi, cu toate ca exista la Primarie o cerere nesolutionata de revendicare a terenului.

- In martie 1999, s-a organizat o licitatie pentru cumpararea de trandafiri, adjudecata de SC Investicon, unde Sabin avea 50 la suta din actiuni.

Pe perioada mandatului lui Funar, Primaria Cluj s-ar fi putut situa pe primele locuri in topul celor mai neinspirate contracte pentru achizitia de servicii publice. Majoritatea contractantilor au fost fie firme cu datorii imense la stat sau aflate la momentul respectiv in suspendare, fie societati aparute peste noapte.

Sicanele si glumele de prost gust pe care pe atunci primar al Clujului le-a facut “pe spatele” secretarului municipiului, Mircea Jorj, au adus un prejudiciu bugetului local de aproximativ 500.000 de euro.

In an electoral 2004, Funar a incearcat sa impuste doi iepuri dintr-un lovitura& sa castige capital electoral si sa dea ultimul “tun” pe spatele contribuabililor. Funar a vrut sa vanda terenurile comunitatii, bunuri colective ale clujenilor. Potrivit calculelor, beneficiarii afacerii ar fi urmat sa fie “investitorii” din proiectul Casarom.

Una alt aspect demn de subliniat din perioada mandatelor lui Funar este cel legat de blocarea succesiva si mai apoi nerecunoasterea Consiliului Local, nefavorabil acestuia sub aspect politic. Acest joc al lui Funar a determinat practic, blocarea pe o perioada de apropae o jumatate de an a dezvoltarii orasului.