Cei doi edili si, totodata, lideri ai Aliantei DA la Cluj, nu se pun, insa, de acord in ceea ce priveste parteneriatul financiar, astfel incat sa fie dus pana la capat macar unul dintre proiectele de fluidizare a traficului.

Intre timp, se gasesc si se ofera solutii dintre cele mai aberante, care nu tin cont de dezvoltarea urbanistica a Clujului in ultimii cinci ani. Primaria insista pe un proiect prezentat de Search Corporation, care nu are nici o legatura cu necesitatile imediate ale clujenilor in materie de trafic rutier.

Descongestionarea traficului rutier general in Cluj-Napoca este unul dintre proiectele mult-trambitate de administratiile clujene, locala si judeteana.

Daca, ani de zile, chestiunea fluidizarii traficului a fost tratata cu nepasare, astazi, in disperare de cauza, liderii administratiei clujene sunt pusi in situatia de a accepta tot soiul de pseudo-solutii oferite de reprezentanti ai unor societati care nu prea au de-a face cu caracteristicile de referinta ale orasului nostru.

Nu numai din pricina cresterii exorbitante a numarului de masini, cat si din pricina autovehiculelor aflate in tranzit prin Cluj-Napoca, situatia a devenit absolut infernala. Una dintre zonele care reprezinta un adevarat pericol public este, in continuare, Dealul Feleacului, unde, aproape zilnic, se produce cate un tragic accident rutier.

Propunerea CJ

Consiliul Judetean (CJ) promoveaza, cel putin la nivel declarativ, de mai mult timp, proiectul centurilor ocolitoare, menit sa scoata traficul greu din oras. Cu toate ca ideea propusa de reprezentantii Directiei de Urbanism nu a fost contestata de nimeni, nici pana in prezent nu s-au gasit sursele de finantare, astfel incat lucrarile sa poata fi demarate.

Presedintele CJ, Marius Nicoara, a incercat mai multe posibilitati de finantare, inclusiv accesarea unor credite bancare.

In final, s-a optat pentru finantare europeana. Mai precis, s-a mers pe sistemul de asociere, astfel incat Agentia de Dezvoltare Regionala Nord Vest sa poata promova proiectul pentru obtinerea de fonduri europene.

Proiectul gandit de reprezentantii Directiei de Urbanism a CJ prevede ca descongestionarea traficului rutier sa cuprinda polii economicici de dezvoltare ai regiunii Nord-Vest: Cluj Napoca si Oradea.

Societatea clujeana Drumex a realizat, prin incredintare directa (?!), studiul de fezabilitate, dupa elaborarea proiectului de catre Directia de Urbanism, coordonata de arhitectul judetului, celebrul, dar totodata controversatul, Radu Spanu.

Reprezentantul CJ, Cornelia Trif a sustinut ca, in prezent, proiectul centurilor ocolitoare a trecut la Ministerul Integrarii Europene, urmand sa se decida daca se va aloca finantarea. Valoarea totala a proiectului se ridica undeva la 32 milioane de euro.

Partea care priveste judetul Cluj necesita 24,1 milioane de euro, urmand ca Bihorul sa suporte restul. In cazul in care se obtine finantare prin programul Phare 2004 -2006, CJ va fi obligata sa suporte 25% din cele peste 24 de milioane de euro. Interesant este ca municipalitatea va trebui sa contribuie cu si mai mult la proiectul centurilor ocolitoare.

Daca cheltuiala CJ se va rezuma undeva la 5,2 milioane, cea a CL se va ridica pana la 7,2 milioane.

"Bugetul municipalitatii e cu mult mai mare si e normal sa fie asa", a declarat Cornelia Trif, precizand ca centurile ocolitoare vor aduce beneficii si municipalitatii, nu doar judetului. Trebuie precizat ca si Ministerul Transporturilor este inclus ca parte cofinantatoare la acest proiect, urmand sa puna la bataie restul de 8,3 milioane de euro.

Este interesant de stiut ca, pentru proiecte similare, aplicate in alte judete si la alte orase din tara, bugetele sunt urmatoarele: varianta de ocolire a Timisoarei, cu o lungime de 15 km, si cu o durata de executie de 30 de luni, ar urma sa se ridice la o valoare totala de 16,3 milioane de dolari, varianta de ocolire a Craiovei, care ar masura 13,8 km, si cu o durata de executie tot de 30 de luni, va costa 14,5 milioane de euro, iar proiectul de ocolire a Pitestiului, care va lua forma unei autostrazi, va masura 15,5 km, se va finaliza in 36 de luni, avand o valoare totala de 67 milioane de euro. Nu am aflat, insa, in ce mod si-au asigurat finantarea administratiile locale si judetene din orasele enuntate mai sus.

Asociere discutabila

Consiliul Judetean a emis o hotarare pentru a obtine fonduri prin programul Phare 2004-2006. Liderii CJ au mizat pe ajutorul financiar al Consiliului Local Cluj-Napoca, in conditiile in care bugetul judetean nu poate suporta un astfel de proiect. Practic, pe langa fondul obtinut prin programul Phare, Primaria Cluj-Napoca ar trebui sa fie cel de-al doilea cofinantator.

Purtatorul de cuvant al primarului Emil Boc, Raimonda Boian, a declarat ca, pana in prezent, Consiliul Local nu a semnat nici o asociere cu Consiliul Judetean.

"CJ nu ar fi trebuit sa emita o astfel de hotarare, daca nu s-a semnat nici un acord cu Consiliul Local", a declarat Raimonda Boian, precizand, totusi, ca nu contesta faptul ca asocierea pentru finantarea centurilor ocolitoare n-ar putea fi inclusa in bugetul pe 2006. Trebuie precizat ca lungimea totala a variantelor ocolitoare pentru orasul Cluj-Napoca este de 30 de km.

In cazul in care s-ar pune in aplicare proiectul de descongestionare a traficului, variantele ocolitoare pe relatia sud-est impun reabilitarea drumurilor judetene Tureni-Aiton si Boju-Pata, dar si realizarea unui tronson de drum intre localitatile Aiton si Pata, astfel incat sa se asigure legatura intre drumul national DN1 si drumul national DN1C.

Tot la capitolul cheltuieli pe care le implica acest proiect, se inscriu si negocierile pe care reprezentantii Consiliului Judetean sunt nevoiti sa le faca cu proprietarii terenurilor aflate in zonele in care au fost programate variantele ocolitoare.

Suprapuneri de proiecte

Daca CJ se mai zbate, inca, pentru finantarea centurilor ocolitoare, iar din partea municipalitatii nu a gasit, inca, nici o intelegere in acest sens, Primaria a reusit sa-si asume, de una singura, responsabilitatea de fluidizare a traficului rutier din oras.

Mai exact, firma Search Corporation incaseaza 9 miliarde de lei pentru un studiu privind descongestionarea traficului, adica a unui studiu pe care orice sofer traitor in Cluj l-ar putea realiza pe bani mult mai putini.

Ar urma ca propunerile Search Corporation sa vina in completarea proiectului centurilor ocolitoare, elaborat de arhitectul judetului, Radu Spanu. Fara sa faca vreo referire la modul in care aceste proiecte vor fi sustinute financiar, arhitectul Spanu s-a referit strict la situatia, din punct de vedere urbanistic, a celor doua proiecte.

"Nu exista nici o problema daca cele doua proiecte se vor aplica in paralel", a declarat Spanu, precizand ca si studiul elaborat de Search era necesar.

Acesta a mai spus ca nu contesta valoarea proiectul pe care l-a facut Search Corporation, doar ca acesta nu concorda cu planurile de urbanism pe care le are administratia in vedere pentru Cluj.

Radu Spanu a admis ca problema este cu mult mai complexa iar, ca atare, un studiu, fie el de circulatie, dar nu numai, trebuie sa fie consultat si de catre specialistii urbanisti, astfel incat, atunci cand pe locatia stadionului Ion Moina, de exemplu, se va naste un centru civic, traseul rutier sa nu-l afecteze in nici un fel!

Arhitectul judetului, Radu Spanu, a fost de altfel extrem de elegant cu privire la societatea condusa de omul de afaceri romano-american Michael Stanciu, ferindu-se la a face referiri critice la un proiect complet neviabil prezentat de catre Search, proiect care, de altfel, pentru a fi justificat in acest moment de catre "specialistii" Search, aduce ca punct de pornire hartile vechi prezentate, spun bucurestenii, de catre Primarie. De asemenea, Clujul nu a reusit, inca, sa obtina finantare nici macar pentru un proiect, ca sa nu mai vorbim de finantarea ambelor proiecte, si cel al centurilor ocolitoare si cel al inelelor de descongestionare a traficului, care sunt si prost proiectate.

"Inelele lui Boc"

Si arhitectii sunt de acord, la randul lor, ca prioritatea numarul 1 a administratiei clujene trebuie sa devina chestiunea fluidizarii traficului. Cu toate acestea, Primaria si Consiliul Judetean nu colaboreaza in nici un fel in acest sens.

Asa cum variantele ocolitoare raman, deocamdata, la stadiul de proiect, pentru ca finantarea este pusa sub semnul intrebarii, nici studiul pentru fluidizarea traficului in oras, propus de Search Corporation, nu se bucura de o situatie mai breaza.

Acesta propune niste trasee aberante, care vor duce la dificultati in dezvoltarea unor cartiere importante. Mai mult, studiul propus de Search nu doar ca urmeaza sa traverseze trei cartiere ale Clujului, dar este inadecvat mai ales pentru ca nu respecta curbele de nivel situate pe dealul Feleacului, intre strada Eugen Ionescu - actuala varianta a Zorilor – Manastur, str. Campului si strada Parang, respectiv padurea Galcer.

De asemenea soseaua, care va scoate, in viziunea Search, traficul din centrul Clujului, ar urma sa aiba, la cateva zeci de metri de strada Eugen Ionescu, doua curbe mai agresive decat celebra Curba a Mortii de pe Feleac. Iar reprosurile ar putea continua.

Unul dintre arhitectii specialisti in urbanism, Vasile Mitrea, nu contesta necesitatea unui astfel de studiu care sa fluidizeze traficul in centrul municipiului.

Totusi, a precizat Mitrea, variantele propuse de Search vor fi inglobate in viitoarele cartiere sudice ale orasului, devenind, astfel, niste simple strazi interioare. Studiul propus de Search Corporation trebuie, a mai adaugat Mitrea, sa rezolve si chestiunea realizarii unei rocade care sa faca legatura intre Cluj-Napoca si celelalte orase, inclusiv cu Autostrada Brasov-Bors.

Astfel, dupa ce contribuabilii clujeni, si reprezentantii administratiei, vor face eforturi pentru a se construi centurile ocolitoare extrem de necesare, aceste "inele ale lui Boc", care in cele din urma se vor dovedi simple artere interioare si vor mutila trei cartiere clujene, se va ajunge la o situatie similara cu cea de acum, de pe varianta str. Observatorului -Varianta Zorilor - Manastur si strada Islazului.