La loc de frunte, pe “lista lui Boc” se afla gratuitatile acordate pe mijloacele de transport pentru persoanele varstnice, dar si reducerile pentru elevi si studenti.

O masura populista de tip socialist recomandata in preajma alegerilor pentru candidatii de sorginte rosie, dar care nu are logica economica si care, practic, a “sufocat” transportul in comun din Cluj-Napoca, prejudicindu-i pe clujenii care nu se inscriu in categoriile defavorizate.

Apoi, primarul si-a trecut pe agenda realizarilor construirea a 108 apartamente cu doua camere in blocurile de pe Calea Floresti, proiect nefinalizat si incredintat unei societati care a sustinut campania electorala a Aliantei D.A. Boc a declarat ca blocurile vor fi repartizate in luna iulie.

Mai sunt insa doar 7 zile pana la inceputul lui iulie si, pe Calea Floresti, la unul din blocuri, inca se lucreaza la fatada, iar celalalt inca nici macar nu a fost finisat. In privinta proiectelor “imobiliare” administratia Boc se mai mandreste cu doua parteneriate, pe strazile Coastei si Livezii, care vor aduce municipalitatii 20 de locuinte sociale.

Pe strada Coastei, colt cu Dorobantilor, dupa ce a fost refuzat un proiect similar propus de un consilier local, membru al opozitiei, s-a acceptat proiectul societatii Gimarom Invest, dupa ce arhitectul sef Adrian Iancu a modificat special Planul Zonal de Urbanism.

In zona Oser urmeaza sa fie ridicate in urmatorii trei ani 280 de locuinte, dupa o licitatie castigata de aceeasi firma ce realizeaza “proiectul social” de pe Calea Turzii. Cel mai amplu proiect imobiliar al Primariei va fi finalizat tot peste trei ani. Este vorba de noul cartier al Tineretului, unde ar urma sa se ridice minim 1000 de locuinte sociale.

O bila alba a primit Consiliu Local de la primarul Boc pentru deblocarea proiectului Casarom, desi, in mod real, Casarom a umilit in instanta Primaria si dupa negocieri dure si-a impus vointa in fata administratiei locale pentru ca, contractul de asociere incheiat intre CL Cluj-Napoca si Casarom era facut “pe fata” in avantajul societatii private.

Ca planuri de viitor, Boc a mentionat introducerea utilitatilor in zona Lombului, care, tot intr-un viitor incert ar urma sa reprezinte o noua zona de dezvoltare a orasului.

54300000 de lei de la Bucuresti

Desi pozitionata abia pe locul 29 in agenda primarului, una din reusitele politice este aducerea de la bugetul central a nu mai putin de 54 de milioane de lei (540 de miliarde de lei vechi) pentru diverse proiecte locale. Clujul a fost avantajat cu bani de la buget, asa cum pe vremea guvernarii PSD orasele baronilor PSD din Moldova beneficiau de fonduri substantiale si la timp.

Suma reprezinta dublul a tot ceea ce a obtinut Clujul de la Centru in intreaga perioada 1992-2004. Rezultate pot fi observate cu ochiul liber in domeniul asfaltarii a peste 100 de strazi, sau in demararea constructiei la trei parking-uri.

Numai ca, proiectul reabilitarii celor “288 de strazi”, din care se vor realiza anul acesta 100, apartine de drept fostului primar Gheorghe Funar, care a obtinut sursa de finantare, de circa 50 de milioane de euro.

Proiecte pentru clientii de partid

Clujul a devenit, incontestabil, in ultimul an si un oras mai curat prin concesionarea acestui serviciu unor firme private. Societatea Rosal, care se afla pe orbita PD, a fost vehiculata ca sponsor de nadejde al campaniei electorale a presedintelui Traian Basescu. Dupa alegeri, Rosal a castigat cu precadere servicii de salubrizare in orasele controlate de PD.

Orasul s-a imbogatit in acesti ultimi doi ani cu 47 de noi locuri de joaca si doua primarii de cartier. Un proiect de anvergura care a si demarat, si pe care Boc promite sa il finalizeze in toamna, este completa reamenajare a centrului prin construirea unei zone pietonale.

Proiect arhitectonic castigat de una din firmele de casa a Directiei de Urbanism a Primariei, in care este actionar Adrian Borda, amicul arhitectului sef al orasului Adrian Iancu. Activitatea lui Iancu este puternic contestata in mediul de afaceri si in randul simplilor contribuabili care solicita autorizatii.

La reusite trebuie mentionate si preluarea de catre Primarie a pietelor din oras si completa lor reconstruire, care insa nu se va termina decat anul viitor.

Preluarea pietelor s-a facut insa tot cu scandal, in prezent societatea APO SA, care administra pietele, isi continua activitatea pe Canalul Morii, in spatele Halei Mihai Viteazu, in conditii mizerabile, tocmai in centrul orasului care se vrea european.

Primarul Emil Boc a punctat in raportul sau si faptul ca in cursul mandatului a primit vizita a numerosi ambasadori, ceea ce constituie o dovada a climatului de deschidere care s-a creat in oras.

Proiecte “imprumutate”

Raportul lui Boc contine insa si o serie de proiecte care nu prea au legatura cu Primaria. Este vorba despre parcurile industriale, care au fost initiativa Consiliului Judetean. “Pe noi a cazut greul in a acorda autorizatii de constructii si a rezolva revendicarile de pe acele terenuri”, a replicat insa Boc, pentru a motiva includerea acestor obiective pe lista sa de realizari.

La fel s-a intamplat si la capitolul investitori, primarul arogandu-si meritul de a fi adus la Cluj compania Emerson, in realitate meritul fiind exclusiv al presedintelui CJ, Marius Nicoara. Trebuie reamintit ca nu o data s-a laudat Emil Boc cu proiectele lui Nicoara, prima oara facand acest lucru intr-un saptamanal economic.

Din lista nu au lipsit nici pleiada de hypermarketuri din oras, desi singura contributie a municipalitatii in legatura cu aceste obiective comerciale ridicate pe terenuri private a fost sa elibereze, in conditiile legii, autorizatii de construire. Cu greu, dupa multe insistente, Boc a recunoscut deschis ca are si nereusite.

Mai precis doua: organigrama Primariei, conditionata de blocarea posturilor in administratie si nerealizarea unei rampe ecologice.