In ciuda staruintei de a salva aparentele si de a poza in “chirurgul” societatilor falimentare, Vuza se dovedeste a fi tocmai groparul unora dintre acestea. Joaca lui de-a mega-industriasul a luat sfarsit. In cazul Somes Dej, Vuza da dovada de incompetenta si lipsa de responsabilitate fata de angajati.

Dupa ce a girat jafurile care s-au petrecut in societate, dupa ce s-a angajat sa investeasca milioane de euro in tehnologie, dupa ce le-a promis sutelor de angajati o viata mai buna, Vuza dovedeste ca “regele e gol”. Dupa ce a muls-o, Vuza vrea sa scape de Somes Dej.

Convocata pe 20 septembrie, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor Sinterom va supune spre aprobare salvarea societatii Somes SA Dej de la inchidere - fie prin novatia contractului de privatizare al societatii catre un investitor care poate continua programul de investitii, fie prin atragerea altor investitori in structura actionariatului pentru respectarea obligatiilor asumate in contractul de privatizare.

Faptul ca in AGA se va discuta salvarea societatii Somes SA Dej de la inchidere - fie prin cooptarea unui actionar probabil semnificativ si cu potential financiar, fie prin novatia contractului de privatizare a societatii - dovedeste ca Vuza nu mai poate.

Omul de afaceri, “rasplatit” cu distinctii oferite de sefi de stat si de diverse asociatii ale oamenilor de afaceri pentru un presupus management sanatos, s-a dovedit a fi un balon de sapun care s-a spart.

In ciuda declaratiilor sale sforaitoare despre situatia minunata a societatilor pe care le patroneaza, Somes SA sta sa se inchida. Una dintre cele mai mari societati producatoare de celuloza si hartie, dar si cel mai important angajator din Dej, s-a transformat, in mainile lui Vuza, intr-o bomba cu ceas.

Motivele sunt multe si au fost semnalate in repetate randuri de BZA, si respinse de fiecare data de oficiali ai societatii care doreau sa salveze aparentele.

In cele ce urmeaza va dezvaluim cateva din motivele care au adus societatea Somes-Dej “la groapa” - relatiile de cumetrie intre personajele care conduc si fac afaceri cu societatea, managementul defectuos si anumite probleme “contabile” ale societatii, angajamente de mediu asumate etc.

Haita lui Vuza

Buna ziua, Ardeal a semnalat, in repetate randuri, modul defectuos in care omul de afaceri Stefan Vuza intelege sa conduca societatea Somes Dej. Societatea dejeana este nici mai mult nici mai putin decat un element, se pare, insignifiant in ecuatia de putere a lui Vuza. Mai multe fapte indica acest lucru.

In primul rand, Somej Dej reprezinta doar o “vaca de muls” pentru ambitiile sale, iar dovada in acest sens sta faptul ca un credit luat pentru Somes a fost, conform unor informatii obtinute de redactorii nostri, folosit partial pentru o alta societate din Grupul SCR, pe care Vuza il patroneaza.

Aspect care, in termeni de specialitate, se numeste deturnare de fonduri. Modul in care la societatea din Dej sintagma “management bun” este tradus in practica este pe cat de alarmant, pe atat de penal.

Asta pentru ca, asa cum vom arata in cele ce urmeaza, investitiile in societate se fac mai mult pe hartie, “noile investitii” in utilaje sunt practic vechi si cumparate la un pret mult mai mic decat cel asumat in scripte, iar bilanturile contabile sunt refacute pentru a beneficia de credite de la banci, dar si pentru a raporta “cifra de afaceri de milioane de euro”. Mai mult, Stefan Vuza accepta cu buna stiinta ca societatea sa fie “tepuita” de fratii Itu. Una peste alta, angajatii de la Somes ne-au declarat in repetate randuri ca “starea generala in fabrica este de scarba, de lehamite”.

Totodata, “investitiile” in mediu asumate si realizate de “managerul anului” sunt baloane de sapun, acceptate, se pare, cu buna stiinta de unele institutii.

Modernizare second-hand

La preluarea societatii, Stefan Vuza si-a asumat ca, pana in anul 2014, sa faca investitii in proiectul de mediu in valoare de 16,6 milioane de USD, printre care un electrofiltru de aer (3 milioane USD) si un filtru impotriva poluarii apei.

In ciuda angajamentelor luate, situatia societatii se prezinta deplorabil, in timp ce angajatii sunt la un pas de a declansa greve, din cauza nemultumirilor salariale. Combinatul Somes este, dupa clasificarea Garzii Nationale de Mediu, o unitate de categoria A, adica unul dintre marii poluatori ai judetului Cluj.

Zona de impact a efectelor dezastruoase asupra mediului inconjurator este extinsa pe intregul curs al Somesului, insa cei mai afectati de toxinele provenite din combinat sunt locuitorii Dejului. Calitatea apei si a aerului din Dej este alterata in permanenta de elementele poluante evacuate.

Sub aspectul investitiilor in tehnologie trambitate de Vuza, lucrurile sunt mai mult decat alarmante. Si asta pentru ca, de cele mai multe ori, investitiile apar mai mult pe hartie, in actele contabile, pentru a “pusca” cu obiectivele asumate in momentul preluarii combinatului.

BZA a dezvaluit ca Vuza a cumparat din Portugalia un utilaj vechi pentru Sectia de Hartie, l-a dus in Italia unde a beneficiat de o cosmetizare, pentru a putea fi prezentat reprezentantilor Garzii de Mediu drept un utilaj nou.

Intrebat fiind in legatura cu “investitiile” realizate la Sectia de Hartie, presedintele SCR si patronul Somes-Dej, Stefan Vuza, ne “raporta” noile sale achizitii& “Masina 1 de hartie, care a costat aproximativ o suta de miliarde de lei, si o cutie de hartie, in total o investitie de 4 milioane de euro”.

“Evident ca sunt noi toate, le-am cumparat din Italia, iar piesele sunt din Franta, parca”. Insa, pretul real al utilajelor respective este mult mai mic decat cel asumat. Iar acest caz nu este unul singular.

“Modernizarea”, termen impropriu pentru ceea ce face Vuza, este realizata in majoritate second hand. Potrivit informatiilor noastre, una dintre investitiile de la Somes consta si in achizitionarea unei cutii de lansare.

In realitate, s-a schimbat cutia de lansare existenta cu una veche, adica s-a cumparat de la o fabrica din Portugalia o cutie de lansare cu 145.000 euro, s-a trimis in Italia, s-a curatat si s-a aplicat eticheta firmei Fereira.

Potrivit informatiilor noastre, cutia de lansare este fabricata de firma Valmet Finlanda, in anul 1987, iar Vuza sustine ca este noua. Mai mult, cutia este mai lata cu 40 cm decat necesarul, motiv pentru care angajatii au probleme cu acest utilaj, intrucat “curge peste tot, dar arata bine, caci este cosmetizata”.

Mai mult, “vechitura a ajuns la societate la pretul de 1,7 milioane euro, in timp ce o cutie de lansare noua costa 2,5 milioane de euro. Totodata, din seria “modernizarii” mai face parte si un tambur de preluare a hartiei.

In fapt, cel vechi a fost trimis in Italia, a beneficiat de aceeasi binecuvantata cosmetizare si a fost reintors la Somes drept “tambur pick-up nou”.

S-a trimis in Italia, tot la Fereira, tamburul de rezerva de la calandru vechi 17 tone, s-a cumparat un tambur mic de 1,5 tone din Germania, care a ajuns la Fereira, si s-a intors la Dej un calandru frumos vopsit cu sigla de la Fereira.

In aceeasi ordine de idei, s-au pus la bobinator un motor si un tambur cumparate de la o societate din Petresti, care, prin Italia, a ajuns la Dej, alaturi de cu cutitele noi, cumparate de la o firma germana - Helios.

La “noul” bobinator trebuie acum sa lucreze trei oameni pe tura, in conditiile in care inainte de “modernizare” lucrau doar doi angajati.

Mai mult, s-a instalat un sistem de control nou de la firma ABB (societatea suedeza implicata in vara acestui an intr-un imens scandal, legat de mita, in care ar fi implicati mai multi fosti demnitari romani, de pe vremea guvernarii PSD). Potrivit angajatilor, cu acest sistem de control se lucreaza mai greu decat cu cel vechi.

Mai toti angajatii societatii sunt la curent si constienti de faptul ca aceste noi utilaje sunt practic la mana a doua si ca, din punct de vedere calitativ, sunt net inferioare celor vechi, existente in fabrica.

Din acest motiv, Vuza incearca din rasputeri sa ascunda totul “sub pres”, iar tacerea angajatilor incearca sa o cumpere cu “premii” (de pana la 250.000 de lei), pentru a “nu rasufla la presa”.

“Totul este spalare de bani sub licenta italiana. In mare, cam asta este modernizarea de la noi. Acum conducerea noastra da vina pe firma ABB, carora specialistii nostri nu au stiut ce sa le ceara.

Cert este ca facem o hartie mai rea decat inainte si mai putina, ca nu putem lucra cu noua cutie de lansare (nu cutie de hartie, cum a spus preainteleptul nostru “conducator Vuza”)”, a sustinut, sub rezerva anonimatului, pentru BZA, unul dintre angajatii de la Somes-Dej.

Sub acest aspect, ar mai fi de precizat faptul ca toate “modernizarile” de la Somes nu pot fi considerate de mediu, intrucat acestea s-au realizat in mare parte la Sectia Hartie. Iar hartia nu este poluator. Poluator mare este celuloza.

“Capusele” Somes

Alaturi de aceste “modernizari”, un alt motiv care a contribuit la dezastru il constituie fratii Adrian si Cornel Itu, ambii cu roluri bine determinate in societate. Ar fi de precizat faptul ca, in timp ce Adrian Itu este directorul general al Somes-Dej, fratele acestuia, Cornel Itu, este liderul PSD Dej si un influent personaj local.

Relatia acestora cu societatea este una paguboasa, doar pentru cea din urma parte, dar se pare ca este pe deplin acceptata de Vuza.

Concret, societatea Tiger Somes cumpara din fabrica hartie cu gramaj mic (produs considerat a fi cel mai scump) la un pret sub cel de fabricatie (de 350 euro)! Deloc accidental, Tiger Somes ii are ca actionari pe cetateanul italian Valentino Fornaroli si pe Adrian Itu.

Hartia cumparata, in conditiile si la pretul mai sus aratate, este vanduta la pretul pietei, potrivit informatiilor noastre, de societatea Tiger Italia, la care in schimb este actionar doar Fornaroli. Astfel, cele doua personaje vand aproximativ 30% din productia de hartie a combinatului, castigul lor fiind mai mult decat deductibil.

Si fratele lui Adrian Itu, Cornel Itu, liderul PSD Dej, sta bine la capitolul relatii comerciale cu combinatul. Cornel Itu este actionar, impreuna cu primarul Dejului, Ioan Ungur, la societatea Mecsom, cu sediul in Dej. Mecsom are contracte cu Somes Dej de mai multi ani - de la contracte pentru intretinerea utilajelor, la cele ce vizeaza cumpararea de fier vechi.

In aceeasi ordine de idei, toate lucrarile de constructii mari din combinat sunt realizate cu firma Doremir (a unui anume Selaru), care a lucrat si lucreaza la casa mezinului Mircea Itu si la herghelia de cai a familiei Itu din Urisor.

Totodata, Itu Cornel este asociat intr-o alta societate cu care introduce lemn in fabrica, cumparat in mare parte de la poarta fabricii.

Triada penala: Petric-Vuza-BCR

Potrivit informatiilor noastre, “modernizarile” de la Somes-Dej s-au realizat, sub aspect financiar, si cu ajutorul actualului director al BCR Dej, Ioan Petric (implicat in mai multe afaceri cu iz penal prezentate de BZA). Petric este un apropiat al fratilor Itu, si consilier local PSD Dej.

Petric s-a dovedit a fi un veritabil sac fara fund pentru interesele lui Vuza. Adica, dupa ce Vuza a trambitat ca Somes incheie anul 2004 cu profit de 40 miliarde de lei, se da inchiderea la banca cu un profit de 13 miliarde.

Potrivit surselor noastre, pentru a “pusca” cu cele afirmate de Vuza, dar si pentru a beneficia de un credit de la BCR, in aprilie 2005, cu buna stiinta a lui Petric, s-a dispus refacerea bilantului contabil, situatie ce a determinat demisia contabilului-sef al combinatului care nu a acceptat sa fie partas.

Potrivit informatiilor noastre, BCR a acordat un credit de 8,160 milioane de euro pentru societatea dejeana, cu scopul modernizarii masinii de hartie. Asta fara sa se ceara un studiu de fezabilitate pentru suma respectiva.

Numai ca scopul declarat al creditului a fost deturnat, pentru ca imediat dupa incasarea creditului Somes a facut plati de 63 de miliarde de lei (in decurs de o saptamana) pentru unele societati membre ale grupului SCR.

Regele e gol si singur

Considerat de angajati un mic dictator, din cauza comportamentului afisat in relatiile interpersonale, Vuza s-a confruntat in ultima perioada si cu demisia unor perosane importante in societatile pe care le patroneaza.

Dupa plecarea fostului director de imagine, Radu Hriniuc, si a lui Mircea Popescu, prim vicepresedintele SCR Grup, Vuza a primit o noua lovitura. In cadrul Adunarii Generale a Actionarilor, programata pe data de 20 septembrie, se va discuta si inlocuirea lui Rotar Dorin, fost membru al Consiliului de Administratie, care si-a dat demisia.

Surse din firmele lui Vuza sustin ca principalul motiv pentru demisiile in lant inregistrate in ultima perioada a fost comportamentul magnatului, dar si anumite decizii manageriale girate de Vuza si considerate inacceptabile pentru specialisti.

Plecarea lui Mircea Popescu de la bordul director al Grupului SCR s-a lasat cu un scandal de pomina. Demisiile in lant ale unor importanti membri ai echipei SCR reprezinta o dovada in plus ca jocul de domino inceput de Stefan Vuza se darama.

Precizam faptul ca, in ciuda insistentelor noastre, nici Stefan Vuza si nici presedintele Consiliului de Administratie al Sinterom, Maricel Leonte, nu au putut fi gasiti pentru o declaratie oficiala in legatura cu aspectele prezentate. Vom reveni.

Investitor de carton

Afacerile tanarului “Rockefeller” de Cluj, Stefan Vuza, s-au extins in Ardeal incepand cu anul 1999. Intrat pe felia marilor privatizari clujene, Vuza a castigat, in aprilie 2000, licitatia organizata de fostul FPS pentru vanzarea fabricii de bujii Sinterom SA prin intermediul unei alte achizitii, Contactoare Buzau.

Sistemul “suveica” folosit de Vuza pentru achizitionarea a cat mai multor foste intreprinderi de stat a fost dezvaluit in exclusivitate de BZA. Astfel, grupul Serviciile Comerciale Romane (SCR) a preluat de la stat, pe modelul Sinterom, fabricile Chimcomplex Borzesti, Somes Dej, Iasitex Iasi, Uzuc Ploiesti, Caromet Caransebes si Novatextile Pitesti.