Ce pot altii si inca nu se poate la Cluj

de Cosmina Fernoaga     Ziua de Cluj
Joi, 7 septembrie 2006, 0:00


(Foto: Ziua de Cluj)

Intrucat autoritatile guvernamentale nu au miscat un deget pentru a solutiona problema variantelor de ocolire, reprezentantii administratiei clujene se vad nevoiti sa se achite de aceasta sarcina.



Primarul Emil Boc si-a exprimat chiar intentia de a pune taxe pe masinile grele care strabat Clujul, in conditiile in care Guvernul ar putea considera ca sunt solicitate prea multe fonduri pentru reparatiile la drumuri. Si executivul Consiliului Judetean a initiat proiecte pentru realizarea unor centuri ocolitoare, insa totul a ramas in stand-by.



De cealalta parte, doar doua dintre proiectele demarate de municipalitate sunt pe cale sa devina realitate. Si acestea sunt, insa, considerate insuficiente.



Conform estimarilor reprezentantilor administratiei locale din Cluj-Napoca, lucrarile la prima semi-centura din Cluj-Napoca ar urma sa se finalizeze la jumatatea anului viitor. Este vorba despre prelungirea Bulevardului Muncii, pana in localitatea Apahida, cu 8,2 km. Acest drum va permite devierea traficului spre si dinspre Bistrita, Dej, Gherla, Oradea si Zalau.



Guvernul a alocat 3,7 milioane de lei, lucrarile fiind demarate deja. Reprezentantii Primariei, impreuna cu cei ai Consiliului Judetean, au estimat ca, pana la jumatatea anului viitor, aceasta centura poate fi data in folosinta. Cel de-al doilea proiect de centura ocolitoare a fost angajat tot de municipalitate.



Este vorba de ruta de pe ramura de vest, Turda - Valcele, pana la Apahida, care va avea rolul nu numai de a descongestiona traficul din centrul orasului, ci si de a preintampina accidentele de pe Calea Turzii.



Daca aceste doua proiecte au primit deja finantare de la Guvern, fiind pe punctul de a deveni realitate, variantele de ocolire propuse de executivul Consiliului Judetean raman, deocamdata, la nivel de discutie. Ne referim aici la variantele ocolitoare propuse pe ramura de est, nord si vest.



Prima urmareste ruta Valcele - Gheorgheni - Dezmir, cea de-a doua urmareste limita intravilanului din Cluj-Napoca pana la Apahida si apoi Baciu, iar cea de-a treia porneste din Floresti si traverseaza raul Somes in aval de barajul Floresti 2, pana la intersectia cu DN1, fiind avizata, de asemenea, sa faca legatura cu Autostrada Transilvania.



Executivul Consiliului Judetean a sprijinit o varianta ocolitoare care viza zona de sud-est si care urmareste traseul Tureni - Apahida, pentru care a cheltuit circa 24000 de euro pe proiect si studiul de fezabilitate. Si acest traseu prevede o legatura cu Autostrada Transilvania.



Asa cum aminteam, Ministerul Transporturilor a decis, in cele din urma, sa finanteze lucrarile la centura de ocolire propusa de reprezentantii municipalitatii. Desi urmareste un traseu diferit, viitoarea sosea vizeaza aceeasi zona, Valcele - Tureni - Apahida.



Pe cand centura Valcele-Apahida?



Reprezentantii Directiei Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP), precum si cei ai administratiei locale din Cluj-Napoca estimeaza ca in toamna anului viitor lucrarile la centura de ocolire Valcele - Apahida - varianta propusa de Emil Boc - ar putea fi demarate. Deocamdata se lucreaza pe partea de exproprieri, impreuna cu societatea DP Consult, care a si proiectat aceasta centura ocolitoare.



Reamintim ca Guvernul a aprobat, la inceputul acestui an, finantarea acestui proiect cu circa 45 de milioane de euro. Banii ar urma sa fie alocati esalonat, din momentul in care vor fi demarate lucrarile. Comunitatile de pe traseul care va fi strabatut de centura vor trebui sa se puna de acord in privinta pretului pentru terenul expropriat.



Avand in vedere, insa, ca proiectul vizeaza si solutionarea problemelor din aceste localitati, in materie de drumuri si podete, reprezentantii DRDP nu se asteapta sa intampine dificultati. Incepand din Valcele, centura va traversa mai multe terenuri extravilane si dealuri, urmand sa treaca peste 2,8 kilometri de drum judetean (Pata), iar mai apoi sa se intersecteze cu DN1C.



De aici, va fi construit un pasaj de legatura, la kilometrul 18, prin intermediul variantei de nord (B-dul Muncii) pana la Apahida.



Nu e suficient



Atat primarul Emil Boc, cat si presedintele Consiliului Judetean (CJ), Marius Nicoara, si-au exprimat, in repetate randuri, nemultumirea in ce priveste situatia drumurilor si a traficului din Cluj.



Chiar daca Guvernul a dat bani de cate ori a fost cazul pentru reabilitarea drumurilor, in special a celor tranzitate de masinile din afara Clujului, lucrurile nu stau nici pe departe mai bine in sensul acesta.



De curand, primarul Boc a declarat, la o emisiune radio, ca ar prefera sa obtina o derogare din partea Guvernului pentru a taxa masinile grele ce tranziteaza orasul, iar asta mai ales pentru ca in Cluj nu exista inca centuri care sa devieze traficul greu.



Numai in ultimele luni, pentru reabilitarea a doua strazi tranzitate intens, Guvernul a alocat cinci milioane de lei, iar la finele anului trecut, alte peste sapte milioane de lei pentru lucrari de infrastructura stradala. Banii sunt cheltuiti, insa, de prisos, atata timp cat acelasi trafic infernal tranziteaza zi de zi Clujul.



Boc considera ca banii pe care i-ar putea obtine de pe taxa masinilor grele ar putea fi folositi la realizarea unor centuri. De alta parere s-a dovedit a fi presedintele CJ, Marius Nicoara. Acesta sustine ca, intai de toate, trebuie realizata centura de ocolire si de abia apoi introduse taxele de trecere.



Luam un credit, construim centura si apoi ne vom putea permite sa punem taxe de trecere, a spus acesta, dand ca exemplu mai multe orase din Europa, in care pana si traversarea unui pod este taxata.



Nicoara a precizat ca soferii trebuie sa aiba o alternativa benefica, daca tot este sa fie taxati, pentru ca, deocamdata, sunt siliti sa treaca prin oras, iar acest lucru nu este convenabil nici pentru ei.



In alte orase s-a putut



In timp ce la Cluj-Napoca se mai cauta inca solutii disperate pentru crearea centurilor ocolitoare, in majoritatea oraselor s-au facut deja pasi imensi in aceasta directie. In Ploiesti, Slobozia, Medgidia, pana si in micile urbe precum Dej sau Rupea (judetul Brasov) exista astfel de centuri pentru masinile aflate in tranzit.



Daca ar fi sa prezentam o situatie actuala a drumurilor, in Cluj-Napoca exista 662 km de strazi (potrivit RATUC). Din acestia, doar 443 de km beneficiaza de structura stradala si echipamente pentru servicii publice. Transportul in comun se realizeaza pe 342 de km din reteaua de drumuri interne prin intermediul mai multor linii de autobuz si troleibuz.



Avand in vedere ca si companiile de taximetrie s-au inmultit in ultimii ani, iar automobilele achizitionate ajung la un numar record, de circa 3,4 pe cap de locuitor (conform unui studiu recent al politiei rutiere), densitatea traficului devine de inteles. Iar la aceasta situatie se mai adauga si sutele de automobile si TIR-uri care tranziteaza zilnic orasul.



In cazul realizarii celor doua centuri, reprezentantii administratiei clujene estimeaza ca situatia traficului si a drumurilor se va imbunatati pe parcurs. Trebuie reamintit ca au inceput lucrarile la noua autostrada, pe ruta Bucuresti - Brasov - Cluj-Napoca - Oradea, care, la randul ei, ar urma sa preia o parte din traficul auto.



In zona municipiului, autostrada urmareste traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petresti, pentru a se racorda la DN1 in localitatea Gilau, la 15 km vest de Cluj-Napoca. Insa va mai dura pana cand Autostrada Transilvania va putea fi data in folosinta. Pana atunci, soselele de centura raman solutia ideala pentru problemele de trafic din Cluj-Napoca.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















107 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by