PSD este discreditat de afacerile fostului general. Parasutat pe listele parlamentare din Valcea in urma cu doi ani la ordinul lui Ion Iliescu fostul general Mihail Popescu a ajuns sa aiba imunitate parlamentara. Si mandat de senator PSD de Valcea.

A fost o bataie de joc la adresa organizatiei valcene, a oamenilor care au lucrat in campanie pentru Popescu, a celor care aveau dreptul la acest post, care au investit munca politica, fonduri pentru campanie, care au adus oameni care sa lucreze in campanie, care erau legati cumva de acest judet. Dupa ce a ajuns senator Mihail Popescu nu si-a respectat nici o promisiune electorala.

Nici macar acelea facute electoratului provenind din randul fostelor si actualelor cadre militare. A avut aparitii sporadice la conferinte de presa ale PSD. La interpelari, declaratii politice, initiative legislative nu figureaza mai nimic in dreptul numelui sau.

In momentul actual fostul general a adus prejudicii imense de imagine partidului in care s-a inscris cu o zi inaintea depunerii listelor de candidaturi in 2004 (!), a dezonorat corpul senatorilor romani si a pus intr-o situatie delicata organizatia valceana, colegii de partid de aici, conducerea, colegii din Parlament.

Dupa publicarea acestui material credem ca domnul general ar trebui sa demisioneze din Senat pentru a fi anchetat de procuratura fara a beneficia de imunitatea parlamentara. Daca mai are un dram de onoare! Fostul sau subaltern, generalul Eugen Badalan a dovedit ca are onoare si ca nu vrea sa pateze imaginea armatei. Prin urmare a cerut presedintelui eliberarea din functia de Sef de Stat Major.

Nu putem cere PSD exmatricularea sa din partid pentru ca fiecare partid are dreptul sa ia deciziile interne pe care le considera necesare. Dar credem ca avem dreptul, in numele ramnicenilor, sa cerem demisia sa din Senat.

Scandalul anvelopelor

Scandalul "anvelopelor" ia amploare. Generalul (r) Mihail Popescu, fostul sef al Statului Major General al Armatei, a venit luni la DNA pentru a semna procesul-verbal de luare la cunostinta a invinuirilor care i-au fost aduse de procurorii anticoruptie in dosarul "MApN - Tofan". Potrivit unor surse judiciare, senatorul PSD Mihail Popescu este acuzat de abuz in serviciu in forma calificata.

Alaturi de el, in acelasi dosar, mai sunt cercetate inca 11 persoane, printre care si Eugen Badalan, actualul sef al Statului Major General. La iesirea din sediul Directiei Nationale Anticoruptie, Mihail Popescu a declarat ca intelegerea dintre MApN si Tofan Grup s-a facut cu acordul fostului ministru Sorin Frunzaverde. Acesta insa a negat public ca ar fi stiut de acest contract.

Contract in urma caruia se pare ca statul a pierdut cateva miliarde bune. Totodata, acesta a mai declarat ca nu are detalii de la procurori despre mersul anchetei si ca a cerut un termen pentru a-si pregati apararea. Obiectul contractului l-a constituit un schimb de masini uzate contra anvelope de diferite tipuri si marimi.

"Statul roman nu a fost prejudiciat si generalul Badalan nu a semnat respectivul contract. Se pare ca toata ancheta ar avea un substrat politic", a conchis senatorul PSD. Popescu este cel care a semnat in numele Statului Major General contractul cu Tofan Grup.

Nu stim vina exacta a generalului Badalan dar stim ca acesta s-a aratat dispus sa demisioneze imediat pentru a nu prejudicia imaginea armatei si a putea fi anchetat si judecat fara a beneficia de presupuse avantaje aduse de functia pe care o ocupa.

Credem ca senatorul Popescu ar trebui sa renunte si el la imunitate dar stim ca nu o va face pentru ca, urmarind ascensiunea acestui individ nu ne-a fost greu sa-i deducem caracterul duplicitar.

Directia Audit Intern a MApN a trimis Directiei Nationale Anticoruptie urmatoarele concluzii privind acest contract: "Nedeterminarea cu exactitate a cantitatilor de bunuri de care urma sa se constituie obiectul schimbului, nerespectarea procedurilor legale in vigoare privind scoaterea din functiune a activelor fixe, inainte de valorificare, nerespectarea prevederilor legale privind valorificarea bunurilor prevazute in HG 689/1996, valorificarea bunurilor materiale de natura activelor fixe nu ca atare, ci drept materiale refolosibile, contrar prevederilor legale, includerea in contract a unor clauze dezavantajoase pentru MApN (de exemplu, mentinerea preturilor negociate pentru deseuri, pe intreaga perioada de cinci ani de derulare a contractului".

In ciuda semnalelor Auditului MApN, contractul s-a derulat fara probleme in perioada in care Mihail Popescu a indeplinit functia de sef al Armatei, iar Eugen Badalan a comandat Fortele Terestre.

Adevaruri despre un fariseu in uniforma

Generalul de patru stele (r) Mihail Popescu, sef al Statului Major General al Armatei Romane in perioada 2000-2004, este unul din numele care completeaza lista parlamentarilor urmariti informativ. Departe de a fi o victima a regimului comunist, Mihail Popescu, in prezent parlamentar PSD, a avut un raport favorabil din partea Directiei de Contrainformatii a Armatei.

Surse din randurile activistilor fostului Consiliu Politic al Armatei a IV-a au aratat ca in urma verificarii s-a constatat ca Popescu era profund atasat politicii PCR si statului. Aparut pe lista parlamentarilor cu dosar de urmarit, Mihail Popescu a iesit in presa centrala cu declaratii care nu se sustin.

Fostul sef al Statului Major General in perioada 2000-2004, militarul de cariera Mihail Popescu lasa sa se inteleaga ca obisnuinta de a injura regimul si functia mare sunt motivele care l-au facut sa intre in atentia Directiei de Contrainformatii a Armatei.

Surse din randul activistilor fostului Consiliu Politic al Armatei a IV-a au dezvaluit motivele care au justificat realizarea unei “mape de verificari la apararea secretului” pe numele lui Mihail Popescu.

Concluziile verificarii la care a fost supus Popescu contrazic declaratia acestuia si releva urmatoarele: ofiterul era profund atasat politicii PCR si statului, fiind un membru marcant al Consiliului Politic al Armatei. Popescu nu facea nici in gluma referiri neavenite la adresa conducerii de partid.

Exista suspiciunea ca generalul a lucrat pentru KGB

Raportul privind verificarea la care a fost supus Mihail Popescu pentru o perioada scurta de timp, de sase luni, se gaseste in dosarul „Tunaru”.

Verificarile intreprinse de Directia de Contrainformatii a Armatei in ceea priveste activitatea lui Mihail Popescu pe vremea cand ocupa functia de sef al Artileriei si cea de loctiitor al comandamentului Armatei RSR erau motivate de trei aspecte.

Potrivit surselor primul motiv era verificarea unei eventuale racolari a acestuia de servicii de spionaj straine (cel mai probabil GRU-KGB), avand in vedere modul in care Popescu a avansat in structurile militare in perioada ceausista.

In acest sens sunt concludente cazurile generalilor MApN Militaru si Serb, a generalului Diaconescu de la SRI, dar si a altor ofiteri cu grade mari care au fost sprijiniti in cariera militara de servicii straine pentru a deveni cat mai utili.

Al doilea motiv surprinde aspecte mai sensibile, cum ar fi relatiile cu diversi cetateni straini pe care le aveau cele doua cumnate iesence ale generalului Popescu. Sursele noastre au mentionat faptul ca era vorba de cetateni arabi si africani, suspectati de terorism, iar o posibila incercare a acestora de a lua legatura cu un inalt cadru militar al Armatei RSR trebuia verificata.

Al treilea motiv care a justificat verificarea lui Mihail Popescu se refera, de asemenea, la relatiile sale de rudenie. Astfel, se urmarea daca socrul sau (Serban), fostul sef al unui cuib de legionari din Focsani, are vreo influenta asupra ofiterului aflat in functia de sef al Artileriei Armatei RSR.

Operatiunea Nufarul

In ciuda imaginii de dizident in regimul comunist, completata in noul context cu declaratia: “Eram mai slobod la gura, faceam bancuri la lectiile politice”, generalul Mihail Popescu a iesit cat se poate de curat in urma verificarilor la care a fost supus. De altfel, toti sefii de arme erau verificati periodic de serviciul de contraspionaj.

Fosti colegi ai generalului Popescu, din cadrul Armatei a IV-a, vin sa sustina afirmatiile noastre. Potrivit declaratiilor, facute sub protectia anonimatului, Popescu a fost „bine orientat” si in perioada tulbure din decembrie ‘89.

In 21 decembrie 1989, Popescu ar fi infierat actiunile „banditilor si fascistilor din Timisoara” chiar in adunarea tuturor cadrelor din Comandamentul Armatei a IV-a.

In zilele de 23-24 decembrie ‘89, din ordinul generalului Militaru, numit Ministru al Apararii, au fost confiscate dosarele Contrainformatiilor. La inceputul lunii ianuarie 1990, Directia a IV-a (DIA) s-a transformat in Biroul II Contraspionaj - dupa modelul francez, iar sef al biroului Cluj a fost numit Ioan Mihaila - fostul secretar al Consiliului Politic de la Divizia 81 Mecanizata Dej.

Documentele DIA au ajuns in arhiva MApN de la Pitesti, iar acum sunt predate la cererea CNSAS.

Exista suficiente voci care afirma ca multe dosare ale membrilor PCR au fost “curatate”, intrucat la conducerea Biroului II au fost promovati secretari ai Consiliului Politic al Armatei.

Ascensiunea unui general comunist

Revenind la evenimentele din ‘89, in 25 decembrie, Popescu era unul din “dizidenti” si a ajuns prim adjunct al FSN Cluj. Popescu a ajuns apoi general, precum Constantin Degeratu si Mircea Muresan. Toti au ajuns in functii inalte la Bucuresti si generali de patru stele.

Ascensiunea lui Mihail Popescu in structurile Armatei RSR a fost una din cele mai spectaculoase. Cativa din fostii sai colegi din Comandamentul Armatei a IV-a Transilvania considera ca succesul lui Mihail Popescu s-a datorat nu pregatirii profesionale ci a relatiilor pe care le-a avut pe linie de partid.

Unchiul sau, Ioan Popescu, a fost seful Comandamentului Artileriei Fortelor Armate atat in vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, cat si in epoca ceausista si era in relatii apropiate cu Elena Petrescu (devenita Ceausescu).

Mihail Popescu, locotenent major la Tecuci, a fost numit comandant al Regimentului Artilerie Grea-Obuziere 152 la Simleul Silvaniei - o promovare care va atrage atentia in randul militarilor de cariera. La scurt timp, Popescu ajunge la Dej-sef al Artileriei la Divizia 81 -Mecanizata pe vremea cand Ioan Mihaila era secretarul Consiliului Politic.

Mihaila a fost nimeni altul decat adjunctul lui Ilie Ceausescu - secretarul Consiliului Politic Superior al Armatei RSR. Din functia pe care o ocupa la Dej, Popescu este din nou promovat, astfel ca ajunge la Armata a IV-a la Cluj. Aici devine mana dreapta a generalului Pantelimonescu - secretarul Consiliului Politic.

Toate acestea in virtutea faptului ca, la randul sau, Mihail Popescu era membru in Consiliul Politic al Armatei RSR. Iar potrivit verificarilor Directiei de Contrainformatii a Armatei, era chiar un membru marcant si fidel politicii de partid.

Adevaratii dusmani ai poporului

Amintim faptul ca in seara de 23 decembrie 1989, Ioan Serbanoiu, inspectorul-sef al Securitatii Cluj, si generalul de Politie Stoian Rusu au fost transportati la Dej si tinuti pe arest militar la garnizoana, aflata sub conducerea proaspat-numitului comandant de divizie Ioan Mihaila. Dupa 10 zile, Mihail Popescu de la FSN Cluj a sunat si a cerut ca cei doi sa fie eliberati.

Potrivit surselor noastre, cei trei, Popescu, Stoian si Serbanoiu, erau coordonatorii planului de interventie in evenimentele derulate in decembrie ‘89.

In mod cu totul curios, Mihail Popescu si Stoian Rusu au ajuns ulterior adjuncti in cadrul Asociatiei de Caritate “Revolutia Romana” (ACRR) condusa de Teohar Mihadas. Este de asteptat sa apara pe lista “urmaritilor”, dupa modelul Mihail Popescu si actualul sef al Statului Major General al Armatei Romane, Eugen Badalan.

Epurare la cererea NATO

In urma cu doi ani Ion Iliescu a solicitat promovarea rapida a lui Popescu pe un loc eligibil de senator. Ion Iliescu stia clar ca noul presedinte al Romaniei va respecta indicatiile celor din NATO care solicitau prin diverse canale schimbarea generalilor de teapa lui Popescu din functiile de comanda.

Fostul presedinte al Romaniei a decis sa-si apere acolitii si sa-i ascunda sub imunitate parlamentara asa cum a facut si el, contrar uzantelor mondiale prin care un fost presedinte nu mai candideaza pentru alt post niciodata, deoarece a atins in politica maximul posibil si este nedemn sa mai accepte un post mai mic cum ar fi cel de senator.

Serviciile de informatii el blocului Nord Atlantic cunosc trecutul fiecarui militar de cariera de grad inalt din Romania si nu numai. Era normal sa incerce o epurare a fostilor comunisti colaboratori cu serviciile URSS. La noi, in unele cazuri epurarea s-a facut pe seama populatiei din diverse judete care au trebuit sa accepte alegerea unor indivizi ca fostul general Popescu in Parlament.

P.S. Multumim celor care ne-au ajutat in documentarea noastra, in special fostilor ofiteri de contrainformatii si celor doi ofiteri politici ardeleni care au recunoscut greselile lor dar ne-au dat indicii importante despre ticalosii care fac azi pe disidentii.

Multumim deasemenea colegilor de la „ Buna ziua Ardeal”, o publicatie cu jurnalisti profesionisti si reporterului de investigatii bucurestean O.Z. care ne-a furnizat importante documente din arhiva M.Ap.N.