Grupul de firme Petrochemical Holding, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare cu capital austriac, si-a manifestat intentia de a investi in Rafo si de a participa la licitatia pentru preluarea Carom. Iakov Goldovski a anuntat ca vrea si societatea Chimcomplex, parte a platformei industriale Borzesti, patronata de omul de afaceri Stefan Vuza.

In fata unei asemenea situatii, Vuza fie vinde cea mai profitabila societate din SCR, fie executa ordinul noilor patroni ai rafinariei, cu atat mai mult cu cat puterea economica a SCR este infima comparativ cu cea a grupului Petrochemical Holding.

Societatile falimentare Rafo si Carom Onesti sunt in atentia lui Iakov Goldovski, actionarul companiei austriece Petrochemical Holding, cu sediul in Viena. De origine rusa, Goldovskiy este cel mai important reprezentant al grupului de firme din care face parte si Calder-A International, actionarul majoritar de la Rafo.

Goldovski si-a anuntat intentia de a investi masiv in cele doua companii falimentare. In plus, magnatul rus a pus ochii si pe Chimcomplex, societatea lui Stefan Vuza, ce opereaza pe aceeasi platforma industriala.

Astfel, miliardarul roman se vede pus intr-o situatie dificila. Vuza fie cedeaza si isi vinde cea mai profitabila societate, fie va executa ordinul noilor patroni ai rafinariei, jucand dupa regulile impuse de holdingul austriac.

Situatia este cu atat mai delicata cu cat in urma cu un an grupul Societatile Comerciale Romane (SCR), controlat de Vuza, se batea cu pumnii in piept cu intentia de preluare a celor doua societati de la Onesti. La inceputul anului 2005, Vuza declara ca are solutia si puterea financiara pentru relansarea Rafo si Carom.

“Conditiile in care functioneaza Rafo si Carom impun o interventie ferma, care poate veni numai din doua directii clare: una este Parlamentul, care a suspendat pentru 90 de zile ordonanta guvernamentala de preluare la stat a creantelor celor doua societati si un investitor capabil sa suporte investitii de 210 milioane de dolari aici.

Noi credem ca suntem acest investitor”, sustinea in urma cu un an Stefan Vuza. Ale carui planuri nu numai ca s-au naruit, dar au luat si o turnura extrem de interesanta odata cu intentia lui Iakov Goldovski de a cumpara societatea Chimcomplex.

Monopol rusesc pe platforma

In ultimii zece ani au existat mai multe incercari esuate de revitalizare a activitatii Rafo si Carom din partea unor giganti din lumea petrolului si a petrochimiei. Intentia celor de la Petrochemical se refera la investitii de cateva zeci de milioane de euro in aceste societati. Compania austriaca a pompat deja in Rafo Onesti sume impresionante de bani, in ultimi doi ani.

Iakov Goldovski a stat de vorba saptamana trecuta cu administratorii Rafo si Carom si a vizitat cele doua societati. Potrivit presei locale, mesajul lui Goldovski a fost ca Petrochemical va investi masiv in Onesti, in Rafo si Carom, dar are planuri si pentru Chimcomplex si Uton, adica pentru toata platforma petrochimica de la Borzesti, asa cum arata ea in urma cu 20 de ani.

Mamutul Rafo, numai piele si os

Platforma industriala de la Borzesti are acum peste 50 de ani. Ea a fost construita in urma cu un secol, in anii ‘50, cu ajutorul tehnologilor rusi si a celor din alte tari din fostul “spatiu socialist”. Pe parcurs, platforma a fost dezvoltata tot cu ajutor socialist. Dupa Revolutie, aceasta s-a separat juridic in patru firme principale (Rafo, Carom, Chimcomplex si Uton).

Odata cu anuntarea privatizarii acestora, uzinele de la Borzesti au intrat in atentia grupurilor de investitori provenite in general din tarile fostei URSS si din Romania. Dar jocurile de interese au hotarat ca soarta platformei sa nu fie una tocmai roz. Rafo este una dintre cele mai mari cinci rafinarii din tara.

Un mamut in jurul caruia s-au invartit diverse interese si pe care investitorii de la Calder-A International l-au trecut intr-un plan strategic de dezvoltare fara precedent. Rafinaria onesteana Rafo a avut pana acum o istorie zbuciumata, marcata de arestari si dosare voluminoase.

Totusi, in acest moment ea functioneaza la capacitate maxima, este aprovizionata cu titei din import si exporta aproape intreaga productie. Cu toate acestea, statul vrea sa o declare falita, deoarece are datorii uriase cumulate de dinainte de privatizare. Privatizarea din 2001 a Rafo Onesti nu a fost una tocmai reusita.

Societatea a trecut printr-o serie de probleme economico-financiare si politice de mare anvergura. Rafo a incercat sa faca o conversie a datoriilor in actiuni, in urma careia statul redevenea majoritar in societate. Insa justitia a decis ca initiativa nu este legala si a respins planul de reorganizare. Ceea ce echivaleaza cu o situatie de faliment. Acum, rafinaria se afla din nou la o rascruce importanta.

Grupul de firme straine Petrochemical pare sa fie solutia cea mai buna pentru mentinerea pe linia de plutire a Rafo Onesti, prin preluarea rafinariei si achitarea datoriilor restante ale societatii.

Afaceri ca in Romania

Carom, singurul producator de cauciuc sintetic din Romania, s-a izbit si el de diverse probleme si interese care l-au dus la faliment. Societatea a ajuns sa fie scoasa la mezat de catre statul roman, prin firme de lichidare judiciara. La sfarsitul lunii septembrie, pe rolul Tribunalului Bacau era programata pronuntarea in dosarul cu privire la declararea falimentului Carom.

Intreprinderea onesteana a avut insa noroc. Deoarece judecatorul sindic a lipsit, instanta a amanat actiunea pentru data de 24 octombrie. Combinatul onestean de cauciuc sintetic se afla in procedura de reorganizare judiciara si poate intra in lichidare. Datoriile societatii la bugetul de stat sunt enorme.

Carom are de dat circa 8.000 de miliarde de lei la bugetul consolidat al statului, iar la aceasta suma se adauga si majorarile de intarziere. In timp ce planul de reorganizare intocmit de actuala administratie are sanse destul de mici pentru a trece cu bine examenul de la tribunal, disperarea angajatilor devine tot mai mare.

Salariatii se tem ca isi vor pierde locurile de munca, descurajati si de zvonurile tot mai persistente, care circula la nivelul societatii. O eventuala intrare in lichidare a Carom ar putea fi urmata de divizarea ei ulterioara, cu pastrarea sectorului benzinelor.

Vuza ramane cu visul, rusul cu platforma

Asa cum spuneam, mesajul lui Goldovski releva faptul ca holdingul cu sediul la Viena doreste sa investeasca masiv atat la Rafo, cat si la Carom, dar ar avea planuri mari si pentru Chimcomplex si Uton. Iar acest fapt da peste cap planurile lui Stefan Vuza cu privire la propriile afaceri.

Preluarea totala a platformei petrochimice este un vis mai vechi de-al lui Stefan Vuza, pe care insa nu a reusit sa-l puna in practica. Economia de piata a stalcit dezvoltarea platformei si din acest motiv e nevoie urgenta de prezenta unui investitor important pentru mentinerea activitatii Rafo si Carom.

Investitor care, in ciuda declaratiilor pompoase cu care Vuza se batea in piept in urma cu un an, va fi rusul Goldovski. Cu toate ca Stefan Vuza a incercat in ultimul an sa pastreze aparentele si sa pozeze in “salvatorul” societatilor falimentare, el s-a dovedit a fi tocmai groparul unora dintre acestea.

In cazul Somes Dej, Vuza a dat dovada de incompetenta si lipsa de responsabilitate fata de angajati. Dupa ce a girat jafurile care s-au petrecut in societate, dupa ce s-a angajat sa investeasca milioane de euro in tehnologie, dupa ce le-a promis sutelor de angajati o viata mai buna, Vuza a dovedit ca baloanele de sapun se sparg repede. Acum, dupa ce a muls-o, Vuza vrea sa scape de Somes Dej.

Omul de afaceri, “rasplatit” cu distinctii oferite de sefi de stat si de diverse asociatii ale oamenilor de afaceri pentru un presupus management sanatos, se vede acum nevoit sa plece capul in fata magnatului rus. In plus, in ciuda declaratiilor sale sforaitoare despre situatia minunata a societatilor pe care le patroneaza, Somes SA sta sa se inchida.

Una dintre cele mai mari societati producatoare de celuloza si hartie, dar si cel mai important angajator din Dej, s-a transformat, in mainile lui Vuza, intr-o bomba cu ceas. Motivele sunt multe si au fost semnalate in repetate randuri de BZA si respinse de fiecare data de oficiali ai societatii care doreau sa salveze aparentele.

“Rockefeller” de Cluj

Afacerile lui Stefan Vuza s-au extins in Ardeal incepand cu anul 1999. Vuza a castigat, in aprilie 2000, licitatia organizata de fostul FPS pentru vanzarea fabricii de bujii Sinterom SA prin intermediul unei alte achizitii, Contactoare Buzau. Sistemul “suveica” folosit de Vuza pentru achizitionarea a cat mai multor foste intreprinderi de stat a fost dezvaluit in exclusivitate de BZA.

Astfel, grupul SCR a preluat de la stat, pe modelul Sinterom, fabricile Chimcomplex Borzesti, Somes Dej, Iasitex Iasi, Uzuc Ploiesti, Caromet Caransebes si Novatextile Pitesti.

“Buna ziua, Ardeal” a dezvaluit ca societatea Chimcomplex a fost achizitionata de Vuza in 2003 cu un pret al tranzactiei de 25.030.570 de Euro, in conditiile in care datoriile preluate de AVAS, cu putina vreme inainte de vanzare, s-au ridicat la 49.630 mil USD. Totodata, capitalul social al societatii era de 1.668.669.450 mii lei - aproximativ 51.610.000 euro.

Ca termeni de comparatie, mai mare decat al Rompetrol Bucuresti si Industria Sarmei (Mechel) Campia Turzii sau dublu decat Tractorul Brasov si Uzinele Sodice Govora. Societatile aflate sub umbrela lui Vuza au achizitionat astfel Chimcomplex la un pret al tranzactiei de jumatate fata de valoarea nominala a actiunilor. La asta adaugam datoriile societatii luate de AVAS, de 49 mil USD.

Astfel, numai in cazul Chimcomplex, “bunavointa” statului se apropie de 100 mil USD pentru societatile controlate de Vuza.

Iakov Goldovski a detinut un rol important in industria petrochimica din Rusia. El este fondatorul colosului SIBUR, cea mai importanta companie de profil de pe piata rusa, aflata in stranse legaturi cu binecunoscutul concern Gazprom. Cariera lui Goldovski la conducerea imperiului petrochimic din Rusia s-a incheiat odata cu venirea la putere a lui Putin.

In urma investigatiilor desfasurate in ianuarie 2003, Goldovski a fost arestat si condamnat pentru sapte luni. Cu toate acestea, dupa ispasirea pedepsei, Goldovski a parasit Rusia si s-a mutat in Austria. Aici, el s-a implicat intr-un alt proiect petrochimic de anvergura, prin concernul Petrochemical Holding.

Conform site-ului rafinariei din Onesti, “CALDER A International face parte, alaturi de FAIRNET Services ltd si RAGLAM Overseas, din grupul austriac de companii PETROCHEMICAL HOLDING GmbH”. Cu alte cuvinte, e vorba despre acelasi grup cu cel amintit mai sus in legatura cu persoana lui Iakov Goldovski.

De altfel, legaturile stranse de prietenie si de afaceri dintre Goldovski si Mihail Cernoy nu sunt un subiect nou. Intr-un interviu acordat cotidianului rus “Vedomosti”, in martie 2003, Goldovski recunostea cu seninatate ca Cernoy este unul dintre principalii sai finantatori. “Referitor la Mihail Cernoy, suntem buni prieteni de foarte mult timp.

Recunosc ca el m-a ajutat in mai multe afaceri si mi-a oferit credite”, a admis cu nonsalanta Goldovski la o intrebare legata de prezenta lui Cernoy ca actionar in mai multe dintre afacerile sale.