Ziua nationala a Romaniei a fost sarbatorita, ca in fiecare an, la Oradea cu mult fast, depuneri de coroane, defilari ale garnizoanei militare bihorene, slujbe religioase si prin prezenta celor mai reprezentative personalitati locale, din toate domeniile de activitate. O parte dintre oradeni au preferat sa ramana in acasa, profitand de ziua libera.
Altii, vizibil marcati de sentimentul patriotismului national, s-au adunat, cu mic cu mare, in Piata Unirii. Au sarbatorit cei 88 de ani care s-au implinit de la marea unire din anul 1918, anul triumfului idealului national. Si-au amintit de stramosii care s-au sacrificat pentru intregirea neamului lor.
La 1 decembrie 1918, in inima Transilvaniei, votul Marii Adunari Nationale era aclamat de o impresionanta adunare populara. Bihorul era unul dintre judetele cu cei mai multi reprezentanti la Alba iulia, fapt amintit in documentele istorice.
Dupa ceremonialul slujbei religioase, prefectul judetului Bihor, Ilie Bolojan, si profesorul universitar Viorel Faur au tinut cate un discurs in cadrul deschiderii ceremonialului depunerilor de coroane la statuia lui Mihai Viteazu din Oradea.
Dupa aceea, sub ochii atenti ai oradenilor adunati in piata, reprezentantii celor mai importante institutii si organizatii bihorene au adus un omagiu celor cazuti in lupta pentru unitate nationala. Primii au fost prefectul Ilie Bolojan, insotit de purtatorul lui de cuvant, Dumitru Tiplea. Au fost urmati de capii Consiliului Judetean Bihor, Kiss Alexandru, Gavrila Ghilea si Stefan Seremi.
Au urmat apoi, pierduti in lungul sir al depunerilor de coroane, primarul si viceprimarii Oradiei, reprezentantii locali ai Ministerului Apararii Nationale, sefii Inspectoratului Judetean de Politie Bihor, Autaritatii de Sanatate Publica Bihor, Inspectoratului Scolar al judetului Bihor, Directiei de Statistica Bihor, s.a.
Capii partidelor politice, aflate la guvernare si in opozitie, pareau ca sunt prieteni de-o viata, probabil luati de valul patriotismului si fraternitatii nationale.
In urma cu 88 de ani, romanii erau organizati in state separate din punct de vedere politic, amenintati de expansiunea vecinilor mai puternici. Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia si Dobrogea erau parti din teritoriul stramosesc enexate de trei mari imperii, si anume otoman, habsburgic (din 1867 austro-ungar) si rus.
Indiferent de trecut, prezent si viitor, romanii au trait cu constiinta unitatii de neam, a acelaiasi geneze si aceluiasi destin. Secolul al IXI-lea, denumit si “secolul nationalitatilor” aducea o noua realitate in spatiul romanesc.
Secolul al XXI-lea, cel al informatiei, aduce, realitatea europenizarii, recunoasterea Romaniei ca stat european si transformarea romanilor in cetateni europeni. Romanilor de pretutindeni nu le mai ramane decat sa-si pastreze demnitatea si respectul de sine, intr-un spatiu multinational.
