Cum se misca banii. De la Funar la Boc

de Kristina Restea     Ziua de Cluj
Luni, 12 februarie 2007, 0:00


(Foto: Ziua de Cluj)

ZIUA de Cluj a chestionat o serie de oameni de afaceri clujeni si din afara judetului, referitor la plusurile si minusurile contabilizate de fosta (Funar) si actuala administratie (Boc) fata de evolutia mediului local de afaceri.



Referitor la schimbarile aduse de actuala administratie in ceea ce priveste mediul economic, cuvantul de ordine e “deschidere”.



Nu mai putin adevarat e ca, la categoria “minusuri”, oamenii de afaceri acuza lipsa unui dialog intre administratie si reprezentantii mediului economic, deficientele in ceea ce priveste gestionarea aspectelor ce tin de urbanism, ori plasarea in umbra a problemelor economice prin concentrarea pe lupta politica.



Fosta administratie, din perioada dinainte de 2004, este acuzata de lipsa de deschidere fata de investitorii din afara Clujului. Pe de alta parte, la capitolul “plusuri” sta o mai mare atentie acordata problemelor locale, in detrimentul celor nationale.



Arpad Paszkany: “Clujul era un oras intarziat”



“Ar fi greu de facut o paralela intre cele doua perioade. Clujul era un oras intarziat, un oras ce isi crease imaginea ca investitorii nu sunt bineveniti. Acum s-a ajuns la o situatie de normalitate, de economie de piata”, considera Arpad Paszkany.



El vede “un mare minus” pentru mediul economic in cei 12 ani de administratie Funar, iar faptul ca investitorii de afara nu reuseau sa patrunda s-a reflectat si asupra afacerilor locale.



“Si cei cu afaceri in derulare aveau uneori de suferit, vorbim de economia pe orizontala; si investitorii locali aveau nevoie de autorizatii de functionare, iar cand autorizatiile devin unealta de santaj, lucrurile nu au cum sa mearga bine. Actuala administratie se caracterizeaza prin normalitate”, crede Paszkany.



“Un anumit grad de birocratie si, pe alocuri, sensibilitate prea mare la anumite articole de presa” sunt aspectele negative, unde mai are de lucrat actuala administratie, in viziunea lui Paszkany.



Stefan Vuza: “E mai usor sa faci afaceri in ultimii ani”



Stefan Vuza nu ar da nota de trecere nici uneia dintre ultimele doua administratii, reprezentate de Gheorghe Funar si Emil Boc, la un eventual test de atitudine fata de investitori, desi da cu generozitate si “puncte din oficiu”. “Funar ia doua note de 0. Nu, hai sa nu dam totusi chiar 0.



Pentru atitudine fata de afacerile locale, respectiv fata de investitorii straini, Funar ia doua note de 1, iar Boc un 1 si un 7”.



Deschiderea fata de investitorii straini manifestata de actuala administratie (inclusiv prin parcurile industriale) intra la “plusuri”, dar la “minusuri” Vuza plaseaza lipsa de facilitati pentru oamenii de afaceri romani, care demareaza investitii cu cheltuieli mult peste cele ale unor investitori straini ce intra in parteneriate cu administratia, cum s-a intamplat in cazul parcurilor industriale. “



Nu exista deschidere fata de mediul economic si asta e probabil o adaptare la modelul luat de la Traian Basescu de a da cu bata in cei ce au facut bani. E mai usor sa faci afaceri in ultimii ani, dar e mai usor in Romania, in general”, puncteaza Vuza. “Am vrut de multa vreme sa fac o fantana arteziana in orasul acesta (Cluj-Napoca - n. red.), o investitie de un milion de euro.



Nu am primit nici o reactie din partea municipalitatii”, exemplifica acesta.



Iosif Pop: “Funar a dedicat timp inclusiv comunitatii de afaceri”



Iosif Pop trece la “plusuri” pentru administratia Funar o mai mare parte din timp dedicata problemelor municipalitatii. “A dedicat timp inclusiv comunitatii de afaceri. Obtinerea rapida a unui sediu pentru Banca Transilvania i se datoreaza si lui. De asemenea, a pus bazele unor proiecte care se realizeaza acum, cum ar fi strazile sau centurile”, arata Pop.



De cealalta parte sunt comunicarea deficitara cu consilierii locali si intarzierea unor proiecte ce stagnau tocmai din cauza disputelor politice. “La aspecte pozitive as trece o mai buna relatie cu consilierii locali, dar si cu administratia de la centru, de care beneficiaza si mediul economic prin banii care vin pentru proiecte”.



“Se observa insa teama si retinere nejustificate fata de o relatie publica cu mediul de afaceri si de aici si lipsa de parteneriate. Bani sunt, trebuie sa stii sa ii folosesti. Aloca sporadic timp problemelor ce tin de administratia locala si s-a creat si o competitie nesanatoasa intre entitati diferite ale administratiei locale”, arata Pop.



Gabriel Carlig: “Companiile care deschid afaceri in Romania nu incep aproape niciodata cu Clujul”



Gabriel Carlig considera ca, in ambele etape din istoria Clujului, investitorii puteau sa isi dezvolte afaceri si ca de multe ori reticenta investitorilor e motivata mai degraba de preturile terenurilor, decat de atitudinea autoritatilor.



Clujeanul care a creat unul dintre cele mai vizibile branduri locale este de parere ca nici actuala administratie nu a reusit sa duca in afara imaginea unui oras de care investitorii sa se arate interesati, cu atat mai mult cu cat companiile pot fi usor descurajate de preturile ridicate ale proprietatilor.



“Companiile care deschid afaceri in Romania nu incep aproape niciodata cu Clujul, si asta excluzand Capitala din calcul. Municipalitatea nu a reusit sa exprime in exterior potentialul pe care il are Clujul si nici sa creeze o imagine care sa reflecte macar nivelul la care este orasul, desi exista orase care reusesc sa para chiar mai atractive decat sunt in realitate”, spune Carlig.



Sorin Dan: “Actuala administratie a adunat cateva realizari”



“La inceputul mandatului, aveam o doza de scepticism in ceea ce priveste evolutia actualei administratii, dar acum pot sa spun ca a adunat cateva realizari, de la proiecte de infrastructura la parcuri industriale, daca ne referim si la CJ”, arata Sorin Dan.



Actuala administratie mai are, insa, de lucru, iar rezolvarea cat mai rapida, intr-un mod eficient si clar a chestiunii reactualizarii Planului Urbanistic General (PUG) s-ar numara printre prioritati. “Problemele urbanistice trebuie reglementate si cu o viziune generala”.



Octavian Buzoianu: “Administratia ar trebui sa fie in tema cu anumite aspecte ce afecteaza mediul economic”



Imaginea negativa si modul in care era privit orasul de investitorii de afara trec la “minusuri” pentru administratia Funar. in acelasi timp, Buzoianu spune ca nu a intampinat nici in perioada dinainte de 2004 dificultati in dezvoltarea afacerii pe care o conducea. “Eu cred ca exista deschidere si sustinere pentru mediul de afaceri. Totul se misca mai repede.



Lucrarile merg foarte repede, dar administratia ar trebui sa fie in tema cu anumite aspecte ce afecteaza mediul economic si sa prevada impactul negativ al unora dintre acestea. Spre exemplu, lipsa fortei de munca acutizata poate fi rezolvata prin atragerea din alte parti a unor muncitori. Poate s-ar impune si o legatura mai stransa cu mediul de afaceri”, considera Buzoianu.



“Putea fi si mai rau in perioda Funar, ar putea fi si mai bine acum”, concluzioneaza Buzoianu.



Iulian Dascalu: “Oamenii de afaceri spuneau ca e un oras inchis”



Desi dezvoltarea afacerilor de la vremea respectiva (inainte de 2004 - n. red.) nu impuneau intrarea pe piata clujeana, Iulian Dascalu si-a facut si el o imagine a mediului investitional de la Cluj. “Oamenii de afaceri spuneau ca e un oras inchis”. “Ca investitor, nu pot decat sa apreciez deschiderea autoritatilor locale de acum”, mai spune Dascalu.



Omul de afaceri, care conduce o companie ce deruleaza o investitie de aproximativ 50 de milioane de euro la Cluj, face si cateva observatii. “Lucrurile trebuie rezolvate in ceea ce priveste planul de dezvoltare a orasului. Asta poate sa ii ajute pe reprezentantii administratiei in luarea unor decizii mai rapide in ceea ce ii priveste pe investitori.



Lupta politica poate sa intarzie unele proiecte, lucru care nu se intampla la Cluj”, considera Dascalu.



Peter Pal: “Lipsa de claritate privind marile lucrari de infrastructura”



La aspecte pozitive, Peter Pal trece readucerea imaginii Clujului ca centru de afaceri, cu tot ceea ce decurge de aici pentru cei interesati sa investeasca in Cluj. “Investitiile au inceput sa curga. Vorbind de Energobit, in anii trecuti mai putin de 2% din ceea ce insemna activitatea noastra se livra in Cluj, din cauza lipsei de investitori. Acum am ajuns cam la 15%”, spune Pal.



In ceea ce priveste felul in care competitia pe plan politic poate influenta derularea unor proiecte, lucrurile se vad ceva mai diferit de “aproape”, de la Cluj. “Exista inca o lipsa de claritate privind marile lucrari de infrastructura.



Se discuta, se dezbate, la Consiliul Local, la cel Judetean, uneori au pareri diferite ceea ce nu poate decat sa intarzie realizarea acestor proiecte”, crede Pal.



Michael Lloyd: “Clujul a fost si este un oras inchis”



Spre deosebire de majoritatea celor care deruleaza deja investitii la Cluj, investitorii care vor sa dezvolte acum proiecte au o viziune diferita referitor la deschiderea municipiului. Reprezentantii companiei implicate in dezvoltarea unuia dintre cele mai ample proiecte imobiliare din tara (Baneasa Town) si-au manifestat inca de anul trecut interesul de a investi in piata clujeana.



“Clujul a fost si este un oras inchis, cu preturi foarte mari pentru investitorii imobiliari. S-au strecurat cativa investitori, nu stiu nici cum, nici de ce. Exista un grup de oameni care a acaparat proprietatile si «stau» pe ele.



E greu de patruns in Cluj”, observa Michael Lloyd, director general al Trination, parte a grupului de companii controlat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. “Municipalitatea nu are programe de dezvoltare, ceva cu care sa iasa in piata, lucrurile se misca incet.



Trebuie gandite cat mai repede multe aspecte, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea zonei metropolitane”, mai spune Lloyd.



Vasile Leordean: “Lucrurile s-au schimbat in bine”



“In perioada administratiei Funar nu au venit aproape deloc fonduri spre Cluj si s-a manifestat rigiditate fata de investitiile din afara. Chiar si pentru investitorii autohtoni au aparut piedici. Lucrurile s-au schimbat in bine, a disparut lupta dintre Primarie si Prefectura. Vin investitii de afara ce ridica economia orasului. Lipseste inca o comunicare mai larga cu oamenii de afaceri.



Oamenii de afaceri au idei, s-ar rezolva mai eficient problemele de strategie prin implicarea lor in anumite proiecte. Probleme legate de parcari si de fluidizarea traficului sunt aspecte care afecteaza si mediul economic si care trebuie rezolvate cat mai repede”, crede Leordean.



Razvan Rotta: “Faptul ca actualul primar nu este implicat in afaceri este un aspect ce poate garanta impartialitate”



Rotta atrage in primul rand atentia asupra faptului ca dezvoltarea economica din timpul actualei administratii este influentata de contextul economic favorabil la nivel national. “Faptul ca actualul primar nu este implicat in afaceri este un aspect ce poate garanta impartialitate in luarea deciziilor.



Pe de alta parte, Emil Boc aduna functii ce ii rapesc din timpul pe care ar trebui sa il aloce administratiei. Autoritatile trebuie sa se concentreze pe marile lucrari de infrastructura, centuri, strazi, aeroport”, considera Rotta.



Stefan Dimitriu: “Exista o deschidere mai mare fata de investitorii din afara judetului”



“Exista o deschidere mai mare fata de investitorii din afara judetului, dar se vede aceeasi reticenta si la unii, si la ceilalti fata de mediul de afaceri local”, considera Dimitriu. “Trebuie sa se raspunda mai prompt cererilor investitorilor, procesele de aprobare si autorizare trebuie sa se desfasoare cu o viteza mai mare”.



Realizarea unor strategii care sa vizeze dezvoltare pe termen lung a orasului intra tot la categoria aspectelor de care administratia locala ar trebui sa tina cont.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















116 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by