Decizia Judecatoriei Sinaia a dat castig de cauza initial regelui Mihai, in procesul intentat de Octavian Ionescu, fost fotbalist al Sportului Studentesc, in prezent administratorul firmelor Omu Bucegi si Tele Busteni, in care acesta cerea sa se constate nulitatea actelor pentru o suprafata de 2.000 de hectare pentru care Comisia Judeteana de Fond Funciar constituise dreptul de proprietate pentru fostul suveran.

Instanta Tribunalului Prahova a judecat, joi, recursul formulat de administratorul firmelor Omu Bucegi SRL si SC Tele Busteni SRL fata de decizia Judecatoriei Sinaia prin care erau retrocedate Regelui Mihai peste 2.000 de hectare de padure pe raza orasului Busteni.

Suprafata in litigiu, de pe raza orasului Busteni, este in punctele Valea Cerbului, Poiana Costilei si Poiana Izvoarelor si reprezinta aproximativ 2.000 de hectare din suprafata totala de peste 7.000 de hectare de teren forestier din Sinaia, Busteni si Azuga, pentru care Comisia Judeteana de Fond Funciar a constituit dreptul de proprietate pentru Regele Mihai I.

Teren pus de statul roman de doua ori in "joc”

In acest caz magistratii Tribunalului Prahova au decis casarea sentintei instantei inferioare si au trimis dosarul la Judecatoria Sinaia, pentru rejudecare.

La inceputul lunii ianuarie, Judecatoria Sinaia a dat castig de cauza Regelui Mihai I in procesul in care acesta a fost chemat in judecata, alaturi de Primaria si Consiliul Local din Busteni si de alte doua comisii, in legatura cu retrocedarea unei suprafete de teren pe care trebuia sa se dezvolte un proiect turistic.

Instanta a constatat ca plangerea firmei Omu Bucegi SRL nu este admisibila, motiv pentru care a respins-o la inceputul anului curent. Instanta si-a motivat solutia prin lipsa calitatii procesuale active a reclamantului. Societatea Omu Bucegi a facut apel la Tribunalul Prahova.

Fostul suveran a fost dat in judecata de firma Omu Bucegi SRL, investitorul, cerand magistratilor sa constate nulitatea unei hotarari a Comisiei Judetene prin care Regelui Mihai I ii era retrocedat o parte din terenul care, prin lege, era administrat de Consiliul Local, dar care, timp de 49 de ani, era obiect al participatiei statului roman in realizarea proiectului turistic.

"Omu” nu se lasa!

"Terenurile retrocedate Regelui au, prin lege, o destinatie speciala, neputand face obiectul unei retrocedari in natura", se arata in plangerea inaintata de reclamant instantei Judecatoriei Sinaia. Potrivit documentului, proiectul turistic din Busteni este protejat de mai multe legi romanesti care stipuleaza exact destinatia terenurilor.

Mai mult, in plangerea catre instanta, reclamantii sustin ca terenul in litigiu nici nu ar fi apartinut vreodata Casei Regale, fiind retrocedat Regelui la propunerea autoritatilor locale din Busteni.

In august 2006, Regele Mihai I a cerut sa ii fie retrocedata o suprafata de 7.000 de hectare de padure din zona Azuga-Busteni-Sinaia, iar Comisia de Fond Funciar Prahova i-a aprobat solicitarea in aceeasi luna.

Modul de derulare a proiectului turistic Omu a facut obiectul unei anchete derulate de procurorii anticoruptie si in care a fost cercetat fostul consilier guvernamental Virgil Teodorescu pentru ca ar fi primit bani pentru a da curs proiectului de investitii. Virgil Teodorescu a fost trimis in judecata, sub acuzatia de trafic de influenta.

Anchetatorii au stabilit ca, in prima decada a lunii aprilie 2001, Teodorescu i-a pretins lui Octavian Ionescu (cetatean roman rezident in Elvetia) suma de 2 milioane de dolari, lasand sa se inteleaga faptul ca are influenta asupra unor functionari cu atributii de conducere si control din Ministerul Finantelor Publice si din administratia publica locala a judetului Prahova, pentru ca acestia sa intocmeasca acte pentru obtinerea de catre Ionescu a unei garantii guvernamentale pentru un imprumut de peste 58 de milioane de dolari.

Octavian Ionescu l-a denuntat pe Virgil Teodorescu, dupa ce a platit aproximativ 100.000 de dolari fara ca proiectul sa se deruleze in sensul promisiunilor primite. Teodorescu a fost achitat de doua ori, instanta de recurs decizand rejudecarea procesului acestuia.