Avocatul Elod Kincses a anuntat ieri la Targu-Mures ca are noi probe care demonstreaza nevinovatia contelui Albert Wass condamnat in 1946 la moarte pentru crime de razboi. Tribunalul Cluj va judeca maine cererea de revizuire a sentintei prin care scriitorul maghiar Albert Wass a fost condamnat la moarte in contumacie sub acuzatia savarsirii unor crime de razboi. Avocatul Elod Kincses, care militeaza pentru reabilitarea lui Wass Albert, spune ca detine probe noi care vin in apararea scriitorului maghiar.
"Am identificat documente din epoca respectiva in arhiva MApN din Pitesti si in arhiva Ministerului Afacerilor Straine, cum se numea pe atunci Ministerul Afacerilor Externe, care atesta faptul ca Albert Wass nu avea nici o legatura cu cele doua fapte savarsite de armata maghiara, respectiv omorurile de la Sucutard si de la Muresenii de Campie", a declarat Elod Kincses.
Avocatul sustine ca la data producerii crimelor Albert Wass se afla la vanatoare in Calimani. Avocatul mai spune ca in favoarea clientului sau este si faptul ca, desi au incercat in 1944, la patru ani de la crimele la care se spune ca ar fi luat parte, sa il scoata din comisia militara germano-ungaro-romana care activa la Brasov, cei care il acuzau ca este anti-roman l-au atacat cu scrierile sale si niciodata cu evenimentele de la Sucutard sau Muresenii de Campie.
Reprezentantii Asociatiei "Cultul Eroilor" din Targu-Mures spun, insa, ca Albert Wass a fost ofiter hortyst si a participat la arestarea, schingiuirea si uciderea a patru persoane la Sucutard si a altor 11, dintre care 10 romani si un maghiar, printre care si o fetita de doar cinci ani, la Muresenii de Campie.
Pentru aceste considerente, pe 13 martie 1946, printr-o sentinta a Tribunalului Poporului din Cluj, Albert Wass a fost condamnat la moarte si s-a dispus confiscarea averii sale. Pedeapsa cu moartea nu a fost pusa vreodata in executare, pentru ca Albert Wass a fugit in SUA.
