Țările europene au păreri diferite față de ce înseamnă suveranitatea națională și puterea Europei într-un epocă dominată de terorism, crize sanitare și ascensiunea la putere a dreptei. Aceasta este principala concluzie a unui studiu realizat de Ipsos în colaborare cu Fundația Jean Jaurès și Friedrich Ebert Stiftung, studiu care a acoperit 8 țări europene, printre care și România.
- Ce este suveranitatea sau când definițiile de dicționar rămân în urma percepțiilor sociale
Franța și Germania au înțelegeri profund diferite ale termenului de suveranitate. În timp ce francezii consideră că aceasta este în primul rând legată de puterea regalității, germanii asociază suveranitatea în primul rând cu independența și libertatea statului.
În plus, germanii consideră, în proporție de 73%, că suveranitatea este un lucru pozitiv, în timp ce doar 29% dintre francezi cred acest lucru, similar cu Spania (28%) și Italia (21%). Italienii (53%), francezii (49%) și spaniolii (38%) sunt de părere că suveranitatea este un concept demodat, comparativ cu doar 9% dintre nemți. 60% dintre români fac asocieri pozitive cu suveranitatea, similar cu polonezii (69%) și letonii (61%). Totuşi, în pofida asocierilor pozitive, românii sunt de părere (37%) că suveranitatea nu mai este un cuvânt la modă.
Potrivit DEX și dicționarului Larousse, cuvântul „suveranitate” reprezintă un atribut inerent, inalienabil și indivizibil al statului, care constă în supremația puterii de stat în interiorul hotarelor sale și în independența ei în relațiile cu alte state. Cuvântul, ca și sensurile sale, sunt importate din francezul souveraineté.
- Ce înseamnă și cât de relevantă mai este astăzi suveranitatea pentru europeni?
Românii cred că suveranitatea înseamnă mai ales independență (55%) și putere (41%) și mai puțin auto-determinare (22%) și protecționism (9%). La polul opus, francezii, italienii și spaniolii cred ca suveranitatea înseamnă, în primul rând, putere, naționalism și protecționism. Germania face din nou notă discordantă, cu o percepție puternică asupra faptului că suveranitatea este un lucru pentru care merită să te lupți, atâta vreme cât ea este garantul independenței, auto-determinării și libertății.
La nivel european, cele mai apropiate păreri de cele ale Germaniei sunt împărtășite de persoanele de peste 60 ani, manageri sau cu o orientare politică auto-declarată de centru. În același timp, percepțiile țărilor cu o privire moderată asupra suveranității (Franța, Italia, Spania) sunt împărtășite de persoane tinere și active (18-49 ani), muncitori și persoane cu orientare de stânga.
Per total, suveranitatea înseamnă independență faţă de ceilalți (58%), viața în conformitate cu propriile valori și preferințe (57%) și abilitatea de exprimare a propriilor interese (51%). Doar pentru 35% dintre europeni suveranitatea are legătură și cu faptul de a putea colabora liber cu alte state partenere. Acest din urmă beneficiu este însă ceea ce îi separă încă o dată pe nemți de cetățenii altor țări: 49% dintre germani spun că acest lucru este important, comparativ cu doar 27% dintre francezi și 21% dintre italieni.
- Până la urmă, cât de clare sunt aceste idei?
Aproape două treimi dintre respondenți cred că ideile de suveranitate națională (71%), respectiv europeană (63%) sunt clare. Claritatea este mai mare în țările care spun că suveranitatea este un concept modern și mai redusă în rândul cetățenilor care cred că este demodată. Românii sunt liderii clasamentului european în ce privește claritatea acestor concepte – 84% pentru suveranitate națională și 77% pentru suveranitate europeană.
- Suveranitatea Europei – o realitate posibilă sau o contradicție în termeni?
Românii (47%), francezii (52%) și italienii (56%) sunt campionii Europei în ce privește opinia că utilizarea sintagmei suveranitate europeană este contradictorie, deoarece cuvântul suveranitate se aplică cel mai bine națiunilor luate independent. Pe de altă parte, nemții (73%) și spaniolii (64%) consideră că expresia este potrivită, din moment ce suveranitatea națională și cea europeană sunt complementare și pot coexista. Susţinătorii viziunii contradictorii sunt mai degrabă oameni cu vârsta între 35-49 ani, muncitori și persoane cu orientare politică de dreapta, iar complementarii sunt predominant oameni de peste 60 de ani, manageri și cei care au orientări politice de stânga sau de centru.
Doar jumătate (51%) dintre cetățenii Europei cred că bătrânul continent este astăzi suveran. Acest procent este minim în Franța (36%) și maxim în Polonia (65%), respectiv România (63%). Ce este esențial pentru ca o țară să fie suverană - și aici mulți respondenți au fost de acord - sunt prosperitatea economică (69%), o politică comună de securitate și apărare (67%), respectiv garantarea unei producții europene susținute în domenii strategice precum hrana și sănătatea (65%). Și aici, România este singura țară care înregistrează scoruri maxime pentru toate posibilele atribute ale unei Europe suverane, în totală opoziție cu Polonia, care înregistrează cele mai mici scoruri la toate atributele.
- Ce urmează?
România și Letonia consideră, în cea mai mare măsură în rândul țărilor analizate, că este nevoie de întărirea atât a suveranității proprii, cât și a celei continentale. La nivel european, sunt pentru confirmarea suveranității europene persoanele de peste 60 de ani, managerii și cei cu orientare politică de centru, iar in favoarea suveranităţii naționale s-au exprimat cel mai puternic muncitorii și cei cu orientare politică de dreapta.
Scopurile comune ale consolidării suveranității europene se grupează mai degrabă în jurul unor amenințări precum terorismul (37%), schimbările climatice (34%) și amenințările la adresa sănătății/ criza sanitară Covid-19 (31%). Cea mai mică adeziune au reprezentat-o dorința de putere a GAFAM* (14%), a Rusiei (13%) sau a Turciei (7%). Dintre țările investigate, Polonia, România, Letonia și Suedia se arată mai îngrijorate de ‘pericolul’ potențial reprezentat de Rusia. România, Letonia, Italia și Spania sunt mai îngrijorate în privința lipsei de greutate a țărilor lor pe scena mondială. De asemenea, în România se înregistrează cel mai scăzut interes pentru urgența climatică (16% față de 34% - media celorlalte țări).
Dintre piedicile care stau în calea puterii Europei, cele mai îngrijorătoare pentru cetățenii acestora sunt: faptul că mai multe țări europene sunt conduse de lideri naționaliști (23%), apoi presiunea din partea mai multor țări care nu au un interes în a vedea Europa devenind mai puternică (22%) și respectiv slăbiciunea instituțiilor europene (19%). Pentru români, cea mai mare îngrijorare o reprezintă presiunea țărilor din afara Europei (36%), iar cele mai mici – ascensiunea liderilor naționaliști în țările Europei, respectiv diferențele culturale între națiunile europene.
- Concluzii posibile pentru România
"Într-un mod care ar putea fi judecat ca fiind naiv, românii sunt, în același timp, pro suveranitate națională, dar mai ales pentru o Europă puternică și unită. Deși nu suntem campioni la cunoașterea complicatelor instituții comunitare și considerăm ideea de suveranitate un concept mai degrabă demodat, deținem recordul european la claritatea pe care credem că o avem cu privire la semnificația ideii de suveranitate. Înainte de a râde superior, amintindu-ne de emisiunile lui Viorel Gaiță din anii ’90, în care cel mai greu de spus lucru era admiterea neștiinței, să nu uităm câți britanici au căutat pe Google ‘Ce este Uniunea Europeană‘ după ce votaseră leave la referendumul din 23 iunie 2016.
Pericolul potențial al acestei cunoașteri superficiale este însă faptul că, deşi românii se declară foarte bine informați și pro-UE, în același timp cred în suveranitatea națională și nu sunt îngrijorați de ascensiunea la putere a unor lideri și partide de extremă dreaptă în Europa. Să nu uităm că, potrivit acestui studiu, românii se consideră din popor, patrioți și naționaliști, astfel că ascensiunea unor partide noi și derapajul spre extrema dreaptă nu sunt pericole de neglijat nici în România", subliniază Alina Stepan, Cluster Head Ipsos South-East Europe.
Studiul Ipsos a fost realizat online, în perioada 28 decembrie 2020 - 8 ianuarie 2021, în cadrul unui eșantion de 8.000 cetățeni adulți din 8 țări europene: Franța, Germania, Italia, Letonia, Polonia, România, Spania, Suedia.
2
4
