Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului va solicita ca dosarele in care CNSAS a pronuntat deja verdicte de necolaborarea cu Securitatea ca politie politica sa fie din nou verificate, a declarat Marius Oprea, consilierul primului ministru, intr-un interviu HotNews.ro - BBC. El a dat exemplu deputatului PD-L Cristian Radulescu, caz in care “CNSAS” a dat la limita verdict de necolaborare. “Procedurile pot fi reluate pentru ca acel verdict poate fi considerat ca fiind unul subiectiv. Poate ca instanta de contencios in baza probelor administrate de catre Directia de investigatii,va considera altfel”, a explicat Oprea. Dar, ce mai poate sa faca CNSAS dupa ce Curtea Constitutionala a desfiintat institutia prin decizia pronuntata la 31 ianuarie 2008?

  • Reprezentantii societatii civile sustin insa ca reverificarea dosarelor este aproape imposibila dupa decizia Curtii Constitutionale.
  • “Curtea Constitutionala vorbeste despre asta in decizie si spune ca nu e foarte normal sa avem mai multe decizii pe aceeasi persoana. Sigur, lucram cu totii dupa logica stramba a Curtii Constitutionale”, a declarat Laura Stefan, expert la Societatea Academica Romana.
    • Ladislau Csendes a declarat ca “scoaterea sintagmei politie politica va avea efecte benefice".
    • Marius Oprea sustine ca in maxim trei saptamani noul proiect de lege privind functionarea CNSAS va fi finalizat si va intra in dezbaterile Parlamentului
    • Consilierul primului ministru afirma ca va solicita luni, la sedinta de conducere a PNL, revocara din functie a Avocatului Poporului, Ioan Muraru, insa abia dupa ce fusese sesizat de reprezentantii SAR.

    Rep: Nu risca guvernul sa nu puna de fapt prin Ordonanta asta, institutia CNSAS in acord cu decizia Curtii Constitutionale? Care tocmai asta reprosa: ca se poarta ca o instanta extraordinara.

    MO: Nu. Pentru ca in primul rand nu mai judeca CNSAS-ul. CNSAS face doar un minim discernamant prin analiza documentelor. Cei care judeca sunt cei din instanta de judecata, instanta de contencios administrativ care, practic, se pronunta in situatia contestarii rezul- tatelor la care ajunge Directia de investigatii a CNSAS.

    Rep: Dar, spuneti-mi domnule Oprea, aceste atributii date CNSAS prin Ordonanta, si anume de a verifica demnitari, senatori, seful statului, premier, existau de la bun inceput si in varianta initiala a Guvernului?

    MO: Nu, nu existau. Ele au rezultat in urma discutiilor pe care le-am avut cu reprezentantii organizatiilor non-guvernamentale. A existat preocuparea noastra de a ramane pe varianta verificarilor insa nu aveam o solutie, daca vreti, juridica completa pe acest subiect.

    Guvernul a acceptat deconspirarea colaboratorilor la presiunea societatii civile

    Rep: Pai, il aveti pe domnul Chiuariu acolo, fostul ministru al justitiei, care inteleg ca a facut parte din comisia asta de elaborare a Ordonantei…

    MO: Nu. Dansul a asigurat o interfata cu Ministerul Justitiei in cazul obtinerii avizelor pentru aceasta ordonanta.

    Rep: Laura Stefan, expert la Societatea Academica Romana. Ati fost marti seara la Guvern ca sa discutati ordonanta propusa de Guvern; dar ce nu stim noi acum este de fapt ce v-a nemultumit, ce nu exista in ordonanta si ce ati pus voi, societatea civila, in urma acestor discutii.

    LS: Cred ca este vorba despre exact punctele pe care le-ati atins adineaori: nu exista verificarea, noi am insistat sa existe verificare.

    Rep: Verificarea celor care ocupa demnitati in stat.

    LS: Da, verificarea si continuarea procesului de deconspirare, pe noi asta ne-a interesat. Adica, pe langa accesul la propriul dosar, sa existe si acea a doua parte esentiala a activitatii CNSAS, si anume, deconspirarea.

    Rep: Ce altceva nu era in Ordonanta?

    LS: Activitatea de deconspirare presupune ca trebuia rezolvata si problema juridica a naturii Colegiului CNSAS. Curtea Constitutionala a spus asa: nu putem sa avem CNSAS asa cum exista el acum, pentru ca el este o instanta jurisdictionala obligatorie. Iar prin Constitutia Romaniei, instantele jurisdictionale nu pot sa fie decat facultative. Adica, nu pot obliga un cetatean sa mearga sa conteste o decizie administrativa din nou, la un for de jurisdictie administrativa.. Trebuie sa-i lasi posibilitatea sa mearga fie pe latura de jurisdictie administrativa, fie direct la instanta. Si se considera ca in varianta anterioara, prin luarea deciziei in cadrul Colegiului CNSAS se incalca acest principiu.

    Rep: Va referiti la Legea Ticu, de data asta.

    LS: Ne referim la legea care era in vigoare si care a fost atacata la Curtea Constitutionala si care a fost declarata neconstitutionala. Bun. Din discutii varianta care a rezultat a fost sa ramana clar CNSAS-ul ca autoritate administrativa, care face verificari, trimite o comunicare catre persoana vizata, persoana viazata avand dreptul sa atace rsepectiva comunicare fie la Colegiu, fie direct in instanta, urmand ca decizia Colegiului sa poate si ea la randul ei sa fie atacata in instanta. Aceste principii nu existau in acea Ordonanta pentru ca lipsea partea de verificare cu totul. Adica ramasese partea de acces la dosar si, ma rog, chestiuni, de natura a pastra institutia in viata.

    Ioan Stanomir: marea intrebare este cum va reactiona majoritatea parlamentara

    Rep: Il avem la telefon pe profesorul Ioan Stanomir, specialist in drept constitutional. A pus, domnule Stanomir, guvernul CNSAS in acord cu decizia Curtii Constitutionale sau nu?

    IS: Este greu de spus daca s-a pus in acord decizia Curtii Constitutionale cu Ordonanta de Guvern, pentru ca, dupa parerea mea, decizia Curtii Constitutionale a fost ea insasi un abuz constitutional. Din pacate insa, nu exista o modalitate pentru a cenzura actiunea Curtii Constitutionale. Pe de alta parte, este limpede ca atat cat a functionat acest Consiliu pentru cercetarea arhivelor fostei Securitati nu a reprezentat in nici un moment o instanta extraordinara. El nu s-a substituit justitiei, nu s-a substituit vreunui organ de ancheta, ci pur si simplu a fost o modalitate specifica prin care s-a realizat un drept fundamental constitutional, acela al accesului la informatii. Eu salut initiativa Giuvernului de a salva aceasta institutie a CNSAS, dar intrebarea legitima pe care mi-o pun este cu ce pret se realizeaza aceasta operatiune de salvare. Daca ea se realizeaza cu pretul, sa spunem, castrarii – iertati-mi limbajul metaforic – castrarii institutiei, atunci mi se pare ca pretul nu justifica operatiunea de salvare.

    Rep: Bun. Dar ce discuta aici Marius Oprea si Laura Stefan de la Societatea Academica Romana e tocmai acest lucru: ca in ordonanta data de Guvern exista posibilitatea ca toti cei care ocupa functii de demnitate publica in Romania sa fie verificati, iar eu va intreb daca asta rezolva cumva problema functionarii CNSAS?

    IS: Sigur, CNSAS a fost atacat din multe unghiuri, iar in sesizarea facuta de Sergiu Andon se punea inclusiv problema locului sau constitutional. Aceasta problema a locului constitutional nu a fost solutionata. Pentru ca in logica Curtii Constitutionale orice organism care nu se afla explicit in Constitutie nu isi are locul in edificiul constitutional. Aceasta concluzie este validata de finalul deciziei Curtii Constitutionale care declara in integralitatea sa Legea CNSAS ca fiind una neconstitutionala. Incat scenariul pesimist pe care il pot imagina este ca aceleasi persoane care au fost responsabile pentru prabusirea CNSAS, si ma gandesc aici la personalitati sau persoane, cum doriti sa le spuneti, din specia juridica si politica a domnului Andon, deci acest gen de persoane sau personalitati vor avea grija sa utilizeze toate caile pe care le ofera Constitutia pentru a ataca din nou aceasta Ordonanta in fata Curtii Constitutionale.

    MO: Domnule Stanomir, dar cred ca sunteti de acord ca am obtinut un ragaz, pentru ca altfel pur si simplu…

    IS: Absolut de acord.

    MO: S-ar fi pus lacatul pe usa la CNSAS, iar arhivele s-ar fi intors inapoi la vechii detinatori.

    Rep: Adica la SRI.

    MO: Da, la SRI.

    IS: Domnul Oprea are perfecta dreptate sa spuna ca in absenta unui compromis, SRI-ul ar fi fost foarte grabit sa puna mana din nou pe arhive.

    Rep: Avem decizia Curtii Constitutionale, nu se mai poate face abstractie de ea. Viitoarea lege de functionare a CNSAS, domnule Stanomir, ca pina una, alta avem o ordonanta provizorie, cum va arata? Ce va mai putea pune Guvernul acolo pentru ca sa nu se infunde din nou la Curtea Constitutionala?

    IS: Am sa raspund foarte scurt. Guvernul poate pune ceea ce a pus deja in ordonanta de urgenta. Si aici domnul Oprea avea perfecta dreptate ca s-a obtinut un ragaz. Marea intrebare este cum va reactiona majoritatea parlamentara in momentul supunerii spre dezbatere a unei noi legi a CNSAS. Si aici vreau sa fiu foarte clar: inainte de promulgare este foarte posibil sa apara o sesizare la Curtea Constitutionala din partea amicilor politici ai domnului Andon. Or, in cazul unei sesizari, eu sunt convins ca la nivelul tribunalului constitutional va exista o mare graba in a accepta sesizarea si a o judeca in timp real pentru a confirma ceea ce nu mai trebuie ascuns, ca la nivelul Curtii Constitutionale exista o ostilitate fatisa fata de principiul deconspirarii ofiterilor de Securitate si ai colaboratorilor Securitatii.

    Oprea: proiectul de ordonanta a venit de la CNSAS

    Rep: Va multumim foarte mult. A fost profesorul Ioan Stanomir, specialist in drept constitutional. Marius Oprea, vointa politica la Guvern este?

    MO: Da, bineinteles. S-a si vazut.

    Rep: Totusi, in varianta initiala guvernul, si va reproseaza asta societatea civila, Laura Stefan, nu a pus in ordonanta chiar tot…

    MO: Dar nu e era o ordonanta, era un document de lucru. Pot sa fie variate documente de lucru.

    Rep: Dar asta arata care este vointa Guvernului.

    MO: In primul rand noi am prezentat acolo un document emanat nu de la Guvern, ci de la CNSAS. Acel document, acel proiect era propunerea celor din Colegiu. Era o prounere care mergea pe ideea stabilita la intalnirea dintre primul ministru si membrii Colegiului, de a elabora cadrul legislativ in doi pasi. Un prim pas de asigurare a functionalitatii, continuitatii administrative a institutiei, dupa care urma pasul doi, acela de restabilire a ei in toate atributiile.

    Rep: Laura Stefan, as vrea sa refacem filmul discutiilor de marti seara. Cu cine ati discutat de fapt la Guvern si cine a fost acolo?

    LS: Au fost reprezentanti ai societatii civile.

    Rep: Adica cine?

    LS: Laura Stefan, Mircea Toma, Sorin Iliesiu, Marilena Stancu. A doua zi a venit alaturi de noi si domnul Mititelu, deci am fost cativa oameni…

    Rep: Si de la Guvern? Asta a fost din partea societatii civile

    LS: Si de la guvern domnul Oprea, domnul Olaru. Au fost si reprezentanti ai CNSASului, doamna Zoe Petre, ma rog, a fost mai multa lume, a fost o masa plina de …

    Rep: Si reprezentantii Guvernului v-au pus in fata o varianta care arata cum?

    LS: V-am explicat: fara parte de verificare. Si noi am pledat timp de mai multe ore pentru partea de verificare. Si am explicat si care sunt…

    Rep: De ce n-ati pledat dvs ?

    MO: In primul rand, nu am facut aceasta pledoarie acolo, atunci pentru ca a trebuit o analiza din punct de vedere al juristilor Secretariatului General al Guvernului pentru a formula aceasta posibilitate de verificare cat mai greu de atacat, ea trebuie sa nu aiba nici un fel de distonanta cu decizia Curtii Constitutionale. Pentru ca, in genere, cand se auzea de CNSAS – verificare, asta te ducea automat cu gandul la faptul ca repunem Colegiul CNSAS in aceleasi drepturi abolite de decizia Curtii Constitutionale.

    Rep: Pai, asa si pare, citind acum ordonanta.

    MO: Nu, nu pentru ca este evident ca CNSAS nu mai da in nici un fel verdicte, face doar un fel de comunicari in urma analizei dosarelor facute de specialistii de la Directia de investigatii, Aceste comunicari sunt inaintate celui verificat, care le poate contesta pe cale administrativa la Colegiu, sau in instanta de contencios administrative, deci la justitie.

    LS: daca-mi permiteti o scurta interventie referitor la ceea ce a spus domnul profesor Stanomir. Eu cred ca nu trebuie sa fim atat de pesimisti cu privire la faptul ca in parlament inainte de promulgare ar fi atacat un proiect de lege la Curtea Constitutionala. Dimpotriva, poate ar fi chiar util sa fie atacat pentru a ne lamuri – nu ca asta ar avea vreo valoare, asa cum ne-a aratat Curtea Constitutionala – pentru a ne lamuri care este un punct de vedere intial al Curtii cu privire la o posibila lege.

    Rep: Laura Stefan, vreau sa ma intorc asupra unei afirmatii facute acum cateva minute si anume ca la Guvern ati discutat timp de mai multe ore cu reprezentantii Guvernului, incercand sa-i convingeti sa introduca aceste prevederi legate de verificarea demnitarilor in ordonanta.

    MO: Si ne-au convins.

    Rep: Dar de ce a trebuit sa-i convingeti? Nu voiau asta?

    LS: NU pot sa spun ca nu voiau asta, nu despre asta a fost vorba. Era vorba mai degraba de o chestiune de oportunitate, daca e bine sa se mearga intr-un pas cu ordonanta, iar apoi proiect de lege, sau e mai bine sa se mearga in doi – trei pasi, ordonanta de urgenta imediat, o a doua ordonanta de urgenta si dupa aceea o varianta finalizata. Noi am optat, am insistat pentru introducerea din primul pas a partii de verificare…

    Rep: De ce?

    LS: pentru ca asta ni se pare esenta lucrurilor, ni se pare de esenta CNSAS-ului.

    Laura Stefan: candidatii la alegeri nu vor putea fi verificati

    Rep: O secunda, il avem la telefon acum pe Ladislau Csendes, membru al Colegiului CNSAS. Domnule Csendes, ce-ati inteles dvs. citind ordonanta guvernului? Veti putea face verificari din oficiu sau nu?

    LC: Eu am inteles ca da, eu am inteles ca da, nu stiu daca se mai numesc verificari sau in alt fel, dar rezultatul activitatii noastre in orice caz se va numi constatare. Din punctul meu de vedere, sigur, este un lucru de salutat, ca forma initialal pe care am discutat-o in momentul crizei ivite dupa decizia Curtii Constitutionale, iata, s-a extins, am primit astazi o forma mult imbunatatita in Monitorul Oficial.

    Rep: Dar candidatii la alegerile locale, de exemplu, domnule Csenndes, candidatii la viitorul parlament, ca vom avea doua siruri de alegeri in 2008, vor putea fi verificati in baza Ordonantei date de guvren?

    LC: La cerere se poate verifica orice…

    LS: Nu, candidatii nu pot fi verificati pe aceasta Ordonanta si nici pe legea care era in vigoare inainte. Ordonanta 16/2006 a exclus aceasta categorie de la verificare. Erau inainte candidatii la presedintie, acestia nu mai sunt in Ordonanta asta. Adica asta este diferenta dintre ordonanta de azi si legea care era in vigoare inainte de a fi declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala. Candidatii la presedintie, candidatii la celalalte functii nu existau nici pana acum, exista verificarea celor care ocupau functii publice, nu a celor care candideaza pentru functii publice.

    Rep: Spuneti-mi, va rog, domnule Csendes, cum veti stabili ca un ofiter sau un colaborator al Securitatii a dat informatii, citez din Ordonanta: “de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului’, aduca ce criterii folositi cand stabiliti asta?

    LC: Noi am luat astazi in discutie Ordonanta, chiar in sedinta de Colegiu, am inceput sa redactam niste norme interne exacte si criterii. Asa cum ma intrebati dvs. ele nu sunt finalizate, asa ca in clipa de fata nu pot sa va raspund exact la aceasta intrebare. Eu cred insa ca scoaterea sintagmei de politie politica din lege va avea efecte benefice.

    Guvernul a tratat diferit decizia Curtii in cazul CNSAS si decizia in cazul Nicolai

    Rep: Va multumim foarte mult, a fost la telefon Ladislau Csendes, membru al Colegiului CNSAS. De ce nu am auzit liberal, domnule Oprea, sau pe seful guvernului, care sa critice decizia Curtii Constituionale in cazul desfiintarii CNSAS?

    MO: Cred ca au fost ceva voci. Nu se poate spune ca…

    Rep: Nu, eu nu am auzit. Premierul Tariceanu spunea doar ca trebuie respectata decizia Curtii.

    MO: Dar pe mine m-ati auzit? Eu sunt liberal si sunt si consilier personal al premierului. Eu am criticat indelung si destul de vocal aceasta decizie.

    Rep: Bun. Dvs, sunteti, sa zicem, o exceptie. Dar masa partidului s-a supus deciziei Curtii. Nu astfel s-a intamplat si in cazul Nicolai.

    MO: Au mai fost persoane si destul de vizibile, domnul Crin Antonescu de asemenea a criticat aceasta decizie a Curtii, au mai fost. De ce presedintele Basescu a tacut o saptamana nu doar pe marginea deciziei Curtii, dar chiar pe marginea crizei de la CNSAS?

    Rep: Nu sunt consilierul presedintelui Baseseu sa va raspund.

    MO: Nici macar nu si-a manifestat ingrijorarea fata de situatia de acolo. Presedintele Basesecu este cel care a condamnat comunismul de la tribuna parlamentului.

    Rep: Domnule Oprea, vreau sa raspundeti onest: vi se pare ca exista o diferenta intre modul in care guvernul si PNL s-au raportat la decizia Curtii in cazul Norica Nicolai, criticata de sus pana jos, si la modul in care guvernul si PNL s-au raportat la decizia Curtii in cazul CNSAS?

    MO: Eu cred ca guvernul a dovedit faptul ca are, pe fond, o atitudine critica fata de decizia Curtii trecand practic la elaborarea unei ordonante care limiteaza dezastrul provocat de aceasta decizie.

    Rep: Laura Stefan, diferenta de tratament fata de cele doua decizii?

    LS: Uriasa, evidenta. Este o diferenta evidenta intre atitudinea in cazul acela si atitudinea in cazul CNSAS.

    Oprea: in sedinta conducerii PNL de luni voi cere revocarea Avocatului Poporului

    Rep: Adica?

    LS: Adica de cand s-a dat decizia Curtii astazi cu doamna Norica Nicolai si cu faptul ca presedintele poate sa refuze numirea, vedem la televizor pe toate posturile purtatori de cuvant foarte fermi care critica Curtea, care spun nu se intelege ce spune Curtea. Cand am spus noi ca nu se intelege, noi societatea civila am spus ca nu se intelege ce spune Curtea si ca este nedrept si injust si ca dovedeste necunoasterea pana la urma a principiilor fundamentale ale Constitutiei in cazul CNSAS, n-a fost foarte multa sa ni se alature, cu exceptia celor care au fost in Piata si care au semnat alaturi de noi protestele. Am cerut, de exmplu, revocarea Avocatului poporului. Aici nu ni se mai poate spune ca formal nu exista o procedura, exista procedura in Legea avocatului poporului. Ati auzit vreun partid politic care sa spuna da, initiem procedurile in parlament? Noi n-am auzit pe nimeni si suntem foarte frustrati.

    MO: Mi-ati dat o idee, la sedinta de luni a BPC Partidului National Liberal o sa propun acest lucru.

    LS: Exista proceduri legale, vrem si noi sa intelegem de ce de sapte ori, mai exact de sase ori, Avocatul poporului sustine ca este constitutionala o lege, o data este judecator la Curtea Constitutionala si spune ca este constitutionala respectiva lege, si a opta oara descopera ca are niste ‘venin neconstitutional in ea’.

    MO: Sau sa va spun un lucru, domnul Andon in momentul in care am mers cu ordonanta CNSAS in 2006 in Camera Deputatilor, fiind presedinte al Comisiei juridice din Camera Deputatilor, nu doar ca a votat-o cu entuziasm, dar a si laudat-o in niste termeni care ma faceau sa rosesc.

    LS: Asta este o alta problema care n-a fost rezolvata pana acum, si anume, introducerea unei incompatibilitati clare intre calitatea de avocat pledant si calitatea de senator sau deputat.

    Rep: Asta e o alta discutie…

    LS: exista o rezistenta uriasa, d’aia trec legile asa…

    Rep: Asta e o alta discutie, Laura Stefan si discutam despre CNSAS, dar discutand despre CNSAS si cei care au pus umarul la daramarea institutiei si anume, Avocatul poporului e unul dintre ei, spuneati ca veti cere luni revocarea din functie?

    MO: da, bineinteles.

    Rep: dar cum va explicati ca PNL n-a facut-o pana acum?

    MO: Fiind implicati in actul de guvernare nu ne putem agata de un singur subiect politic pe care sa-l pisam la nesfarsit. Cum sa va spun, am primit mandat din partea premierului si, implict, a partidului pentru ca aceasta problema a fost prima pe ordinea de zi la sedintele desfasurate la nivelul conducerii partidului la Brasov. Nu puteti spune ca nu a existat preocupare la varful PNL pe acest subiect. Ba dimpotriva. Mai mult decat atat, si atunci, la Brasov, simbata, saptamana trecuta au fost pozitii critice la adresa Curtii Constitutionale iar atunci am primit un mandat foarte clar din partea conducerii partidului ca, in calitate de consilier al primului ministru, alaturi de colegul meu Stejarel Olaru, sa ne ocupam de rezolvarea acestei crize. Ceea ce am si facut.

    Oprea: Daniel Daianu imi creeaza un disconfort

    Rep: De multa vreme voiam sa va intreb pe dvs in special, domnule Oprea, in calitate de presedinte al Institutului de investigare a crimelor comunismului si de consilier al premierului pe probleme de securitate, cum va simtiti cu Daniel Daianu reprezentant PNL in Parlamentul European?

    MO: Eu il cunosc personal pe domnul Daianu, cum sa va spun, mi-a facut o impresie agreabila. In ceea ce priveste trecutul lui, el se loveste cumva de contondenta mentalitatii mele de cadrist.

    Rep: Adica?

    MO: Imi creeaza un disconfort, sincer sa fiu. Pentru ca in general…

    Rep: A fost ofiter de securitate.

    MO: Dansul a recunoscut de acum zece ani acest lucru, mai bine de zece ani, chiar. Ceea ce il pune totusi intr-o postura oarecum diferita fata de alte persoane care bine-merci au avut aceleasi functii sub acoperire sau in diverse reprezentante comerciale samd sau au fost in mod direct, clar, ofiteri de securitate si fie isi ascund acest trecut, fie se declara mandri de el. Noi ne-am facut curatenie in partid din acest punct de vedere. Ne-am gasit si indepartat din sferele de decizie ale partidului, am retras sprijinulpolitic, asa ca din acest punct de vedere nu mai prea putem face obiectul studiului unei viitoare Coalitii pentru un parlament curat, din aceasta perspectiva. Prin aceasta a eliminare a sintagmei de politie politica, s-a cam dat drumul la dosare.

    Rep: Pai si, ce-am vazut in ultima vreme?

    MO: Cred ca vom vedea, s-a cam dat drumul la dosare prin aceasta Ordonanta.

    Rep: Si ce-o sa se intample?

    MO: Ii vom vedea publicati in Monitorul Oficial partea a III-a pe aceia care au colaborat cu Securitatea.

    Rep: Si credeti ca vor fi mai multi decat…

    MO: Pai, stati putin, sunt personae care au trecut prin verificarile Colegiului. Mi-aduc aminte de pilda, de domnul Cristian Radulescu…

    Rep: De la PD-L

    MO: Da. Care a primit un verdict la limita de necolaborare. Procedurile pot fi reluate pentru ca acel verdict poate fi considerat ca fiind unul subiectiv. Poate ca instanta de contencios in baza probelor administrate de catre Directia de investigatii,va considera altfel.

    Oprea: IICC o sa ceara redeschiderea dosarelor in care s-a spus nu

    Rep: Stati putin, ca ati ridicat o problema extrem de interesanta. Laura Stefan, va putea relua CNSAS cazurile in care s-a pronuntat deja, celebre: Mona Musca, Dan Voiculescu, si sa spuna din nou ce e cu oamenii astia?

    LS: As vrea sa va pot da un raspuns foarte clar, dar, din pacate, pe aceasta Ordonanta cel putin nu este limpede daca se pot relua verificarile. Sunt mai multe categorii de situatii. In unele avem decizii definitive date de instanta, definitive si irevocabile. Aici imi permit sa nu fiu de acord cu d-na Barbulescu, presedinta CSM, cred ca aceste dosare, aceste cazuri sunt definitiv lamurite. Ramane cum a zis instanta. Avem cazul dosarelor in curs, pe rol, la instanta si avem cazul dosarelor in care Colegiul a spus nu, inainte. Dupa parerea mea este foarte complicat, este foarte greu ca pe aceasta formulare a Ordonantei sa se faca din nou verificari pe respectivele persoane.

    MO: Dar de ce nu? La cerere se pot face. O sa ceara Institutul de investigare a crimelor comunismului redeschiderea dosarelor in care Colegiul a spus nu. Si reverificarea lor.

    Rep: Aveti niste dosare in vedere acum?

    MO: Luam pur si simplu lista dosarelor administrate la Colegiu in care s-a spus nu.

    Rep: In care s-a spus nu in sensul ca nu au colaborat cu Securitatea…

    MO: de necolaborare

    Rep: Ca politie politica

    MO: Ca politie politica. Acum eliminadu-se aceasta sintagma practic se poate face o reevaluare a dosarului.

    LS: Am mari dubii. Curtea Constitutionala vorbeste despre asta in decizie si spune ca nu e foarte normal sa avem mai multe decizii pe aceeasi persoana. Sigur, lucram cu totii dupa logica stramba a Curtii Constitutionale, logica care, din pacate, este reflectata de decizia pe care au dat-o. Se spune ca nu putem sa revenim cu noi verificari pe aceeasi persoana. Si eu ma intreb: daca n-am avut dosarele ieri, si le-am primit azi si azi descopar ca in dosarele primite exista informatii care sa ma faca pe mine sa-mi schimb opinia de ieri, nu mai pot sa verific? Cam asta tinde sa spuna Curtea in decizia ei si pentru ca asta tinde sa spuna Curtea cred ca ar trebui sa stabilim foarte clar printr-o viitoare reglementare ce se intampla cu toate aceste situatii.

    Oprea: si magistratii vor putea fi verificati la cerere

    Rep: In legile justitiei se spune clar ca acei judecatori si procurori gasiti vinovati de politie politica nu pot ocupa functii de conducere. Acum pe noua ordonanta, ei ce mai pot pati? Ca a disparut sintagma de politie politica.

    MO: Ei pot fi verificati la cerere, in urma acestor verificari numele lor si calitatea de colaborator al Securitatii sunt publicate in Monitorul Oficial partea a III-a. Este practic acelasi lucru.

    Rep: Dar cei care ocupa functii de conducere le vor mai putea ocupa daca ii gasiti colaboratori sau ofiteri?

    MO: Eu cred ca nu.

    Rep: Laura Stefan?

    LS: Din pacate din nou revin la logica stramba a Curtii care ne spune ca nu putem sa atasam nici un fel de raspundere juridica sau de alta natura de apartenenta sau neapartenenta la fosta Securitate. Despre magistrati vorbeste insa in concret. Adica ia exemplul magistratilor si iti spune ca nu-i frumos…

    MO: Pai isi apara propria casta.

    LS:..ca nu este frumos sa le interzicem accesul in functii de conducere. Nu-i dam afara. Vrem sa stim si poate sa ramana judecator sau procuror simplu. Pur si simplu nu vrem sa fie in functii de conducere.

    Rep: Ordonanta guvernului data acum rezolva problema asta, ii scoate din functii de conducere?

    LS: Nu, in nici un caz.

    MO: Nu facea obiectul ei.

    Rep: Cat o sa functioneze CNSAS cu ordonanta provizorie?

    MO: Cat vrea parlamentul.

    Rep: Dar dvs, cand credeti ca o sa fie elaborate noua lege de functionare a CNSAS?

    MO: Eu sper ca, cu tot sprijinul si disponbilitatea aratate de organizatiile non guvernamentale care participa si vor continua sa participle la aceste discutii, intr-un maximum de doua saptamani sa putem da o forma finala a proiectului de lege.

    Rep: Deci cam in cat timp intra in Parlament noua lege? Maxim?

    MO: Sper ca in trei saptamani.

    Despre curatenia in partide

    Despre CNSAS si functionarul public

    Despre noile reglementari privind CNSAS