Curtea Constitutionala urmeaza sa discute pe data de 6 iulie sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind neconstitutionalitatea legii referitoare la statutul alesilor locali, au declarat joi reprezentanti ai CCR pentru Agerpres. Klaus Iohannis a sesizat miercuri Curtea Constitutionala asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, care permite acestora sa isi continue mandatul daca sunt condamnati la o pedeapsa de inchisoare cu suspendare.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, motivele sesizarii vizeaza incalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) si alin. (5), ale art. 11 alin. (1) si alin. (2), ale art. 16 si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie.
Klaus Iohannis considera ca interventia legislativa asupra art. 9 lit. f) si art. 15 lit. e) conduce la interpretarea ca se permite continuarea exercitarii mandatului de consilier local sau judetean, primar si presedinte de CJ de catre o persoana condamnata penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea executarii pedepsei.
"Consideram ca fie completarea realizata nu poate fi interpretata decat in sensul jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale ce nu face distinctie in functie de modalitatile de individualizare judiciara a pedepsei, ci mentioneaza doar faptul ca pedeapsa privativa de libertate trebuie executata (in formele prevazute de legislatia penala in vigoare), fie intentia legiuitorului a primit o redactare defectuoasa, ipoteza in care aceasta nu respecta nici cerintele de claritate si previzibilitate a legii, asa cum rezulta acestea din art. 1 alin. (5) din Constitutie si au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, si nici exigentele principiului egalitatii, asa cum rezulta acesta din art. 16 din Constitutie", preciza Presedintia intr-un comunicat.
Astfel, sustine seful statului, pierderea mandatului de catre alesul local care este condamnat prin 'hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executare' presupune ca instanta a stabilit in mod definitiv vinovatia acestuia.
"Odata aplicata pedeapsa, ea urmeaza a fi executata in conditiile prevazute de Codul penal si individualizate in fiecare caz in parte de instanta de judecata. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instante sunt
El apreciaza ca noua optiune a legiuitorului este conjuncturala, nu ia in considerare un interes social real si vine in contradictie cu valorile sociale ocrotite prin lege.
In sesizare, presedintele arata ca, potrivit Legii 393/2004, in exercitarea mandatului, alesii locali se afla in serviciul colectivitatii locale si sunt responsabili in fata acesteia, iar o conditie a exercitarii mandatului o reprezinta depunerea juramantului potrivit caruia acestia se obliga la respectarea Constitutiei si a legilor.
Seful statului afirma ca este de neconceput ca statul, in calitate de subiect pasiv general al infractiunii si titular al dreptului de tragere la raspundere penala, dupa ramanerea definitiva a hotararii, sa permita exercitarea autoritatii publice de catre persoana condamnata.
Potrivit sesizarii, interpretarea sistematica a prevederilor art. 1 alin. (3) si art. 16 din Constitutie pun in evidenta principiul integritatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, de la care, prin continutul sau normativ, legea dedusa controlului se indeparteaza, nefiind justificata de o nevoie sociala reala si venind in contradictie cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.
Combaterea coruptiei reprezinta, in opinia lui Iohannis, o cerinta reala a societatii romanesti si o componenta de baza a dialogului Romaniei cu partenerii sai europeni.
"Din aceasta perspectiva, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constitutionalitate, in ceea ce priveste infractiunile de coruptie prevazute la art. 289-290 din Legea 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infractiuni de coruptie, contravine art. 1 alin. (3) si alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) si alin. (2). (...) Or, eficienta cadrului de integritate, precum si asumarea angajamentelor la nivel international de catre statul roman in lupta impotriva coruptiei ar putea fi afectate daca s-ar mentine reglementarea din legea dedusa controlului. Angajamentele internationale asumate de Romania nu pot fi contrazise prin legislatia nationala, intrucat statul roman este obligat sa respecte cu buna-credinta obligatiile asumate la nivel international", se mai precizeaza in sesizarea transmisa de seful statului.
Klaus Iohannis considera ca diminuarea prin lege a standardelor de integritate si de lupta impotriva coruptiei, in sensul ca incetarea mandatului de ales local intervine doar in cazul condamnarii definitive pentru infractiunile de dare si luare de mita, iar nu si in cazul altor fapte de coruptie prevazute in Codul penal si in alte legi speciale, este de natura sa afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum si angajamentele internationale asumate de Romania.
