Intentiile de vot ale celor care spun ca au acces la internet si a celor care au conturi pe Facebook si Twitter sunt diferite de cele ale votantilor in ansamblu, arata datele dinBarometrul INSCOP - Adevarul pentru Romania, realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul.
Accesul la internet pare a modifica optiunile politice ale romanilor. Astfel, intentiile de vot ale respondentilor care declara ca au acces la internet (65% din totalul esantionului) in privinta pricipalelor doua partide sunt oarecum diferite fata de cele ale votantilor in ansamblu, arata sursa citata.
48.8% dintre cei care declara ca au acces la internet si indica o optiune clara ar vota cu noul PNL format din PNL si PDL, in timp ce 34,4% dintre cei care au internet ar vota cu Alianta PSD-UNPR-PC.
Clasamentul se inverseaza in cazul populatiei care declara ca nu are acces la internet (35% din totalul esantionului). Astfel, 46,7% dintre cei care nu au acces la internet si indica o optiune clara ar vota Alianta PSD-UNPR-PC, in timp ce 37,8% ar vota noul PNL.
Un alt indicator - detinerea unui cont pe o retea de socializare - pare a influenta orientarea votului.
Intentiile de vot ale respondentilor care declara ca au un cont de Facebook sau Twitter (45% din totalul populatiei investigate) in privinta pricipalelor doua partide sunt de asemenea diferite de cele ale ale populatiei in ansamblu, arata INSCOP.
50.2% dintre cei care declara ca au cont de Facebook si Twitter si indica o optiune de vot ar alege noul PNL format din PNL si PDL, in timp ce 34,3% dintre cei care au internet ar vota cu Alianta PSD-UNPR-PC.
Clasamentul se echilibreaza in cazul populatiei care declara ca nu are cont de Facebook si Twitter (55% din totalul esantionului). Astfel, 42,2% dintre cei care nu cont pe o retea de socializare si indica o optiune clara ar vota Alianta PSD-UNPR-PC, in timp ce 41% ar vota noul PNL.
Intentia de vot: Noul PNL -44,7%, Alianta PSD-UNPR-PC - 39,1%
Masuratoarea sociologica realizata la sfarsitul lunii aprilie nu indica schimbari majore in ceea ce priveste intentia de vot pentru partide in cazul in care duminica viitoare s-ar organiza alegeri anticipate.
Noul PNL format prin fuziunea dintre PNL si PDL conduce cu 44,7% (44,2% in februarie si 41,7% in decembrie 2014) din totalul celor care au indicat o optiune clara de vot. Pe locul doi se claseaza Alianta PSD-UNPR-PC cu 39,1% dintre optiuni (37,4% in februarie si 38,8% in decembrie 2014). Cele doua formatiuni/aliante cumuleaza 83,8% din totalul voturilor.
Chiar daca organizatiile politice clasate pe primele doua locuri sunt formate din mai multe partide, perspectiva ireversibila a unei fuziuni in cazul noului PNL si o alianta permanentizata intre PSD si UNPR ar transforma Romania de facto intr-o tara cu sistem bipartid, cel putin din punctul de vedere al intentiilor de vot declarate cu un an si jumatate inainte de alegerile din 2016.
Confirmarea la viitoarele alegeri a actualelor aliante si a distributii a voturilor va avea consecinte importante asupra jocului majoritatilor parlamentare si a stabilitatii politice pe termen lung.
Singura formatiune care mai reuseste sa depaseasca pragul parlamentar de 5% este UDMR cu 5,2%.
Reducerea pragului parlamentar la 3% ar creste sansele de a accede in Parlament pentru Partidul Miscarea Populara (2,8%). Restul partidelor obtin scoruri mici, amplificand tendinta de polarizare a scenei politice romanesti. PLR - 2,2%, PRM - 2%, PNTCD - 1%, PPDD - 1%, Alt partid - 2%.
Cea mai interesanta informatie furnizata de masurarea intentiei de vot pentru partide in perspectiva alegerilor parlamentare este cresterea ponderii nehotaratilor cu aproape 10 procente de la 15,5% in februarie la 25% la sfarsitul lunii aprilie.
Potrivit INSCOP, explicatiile pentru aceasta evolutie pot fi cel putin doua:
Pe de o parte, pe masura ce ne indepartam de momentul electoral de la finalul anului 2014 (alegerile prezidentiale) identificarea partizana a populatiei tinde sa se estompeze, ceea ce duce, evident, la scaderea intentiei declarate de vot pentru un partid sau altul;
Pe de alta parte, un alt factor de influenta poate fi legat de starea generala de dezamagire a populatiei fata de toate partidele - lucru remarcat de indicatorul "incredere in partide politice" care practic s-a prabusit in aprilie la un minim istoric - ceea ce poate alimenta bazinul unor nehotarati aflati probabil in asteptarea unor formule politice noi; acest lucru este sustinut de datele care indica o disponibilitate ridicata a romanilor de a vota un partid politic nou.
0
5
