Cu anuntul prin care cer amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, Franta si Germania nu doar ca schimba regulile jocului pe parcursul acestuia dar si incearca sa opreasca jocul inainte de fluierului final. Fluierul final ar trebui sa vina in primavara la Consiliul UE pe justitie si afaceri interne.
Reamintim cititorilor ca procesul de aderare a Romaniei la Spatiul Schengen a fost initiat imediat dupa aderarea la Uniunea Europeana si prevedea indeplinirea unor criterii tehnice in domeniile vizelor, cooperarii politienesti si judiciare, frontierelor, protectia datelor personale si in ceea ce priveste legarea la un sistem informatizat de schimb de informatii.
Din evaluarea realizata anul acesta de Centrul Roman de Politici Europene si din informatiile pe care am reusit sa le obtinem cu privire la rapoartele de monitorizare realizate de expertii trimisi de Consiliul UE reiese ca autoritatile Romane au realizat in foarte mare parte criteriile tehnice convenite la inceputul procesului de aderare la Schengen. Pe baza acestor criterii, cel putin Romania ar trebui ca in martie 2011 sa fie in Schengen. Se pare ca nu la fel de bine stau vecii nostri de la Sud. Ei nu stau perfect dar nici dezastruos, astfel incat sa nu intre in Schengen.
Pozitia celor doua state care se opun astazi fatis si oficial poate cantari foarte mult. Argumentele lor privind de carentele legate de securitate, justitie, coruptie si criminalitate nu apar nicaieri in tratatul ce deschidea drumul spre Schengen. Iesind acum din logica initiala si procedurala a procesului tehnic si uitandu-ne la ce invoca Franta si Germania: daca Bulgariei i se pot imputa toate aceste argumente, Romaniei nu i se pot imputa decat doua dintre acestea - nereformarea justitiei si ineficienta luptei cu coruptia. Dar acestea sunt argumente care nu au ce cauta aici. Fac parte dintr-o logica revansarda. Ne stateam suficient de bine la aceste domenii in 2007 si totusi am fost primiti in Uniune cu promisiunea de a rezolva aceste probleme. Nu am facut-o convingator. Iar statele vechi nu mai au nici un instrument prin care sa puna presiune pe Romania sa-si faca mai repede aceste teme. Asa s-au indreptat catre dorinta noastra de a fi in Schengen si cu cat au vazut ca ne dorim mai mult sa fim acolo cu atat au inceput sa foloseasca acesta pentru a ne presa sa facem reformele promise. Concluzia este ca acest instrument tehnic transformat in instrument de presiune tocmai pentru ca acest instrument de presiune lipseste. Coruptie si justitie ineficienta avem si in alte state vechi in Schengen si acestea nu sunt astazi date afara. Si nu trebuie sa ne fie frica sa pomenim Grecia, Italia, Portugalia si chiar Franta. Exista studii comparative dintre care unui comisionat chiar de Comisia Europeana.
Statele noi pot invata cateva lucruri din aceasta experienta:
1. Cei mari si puternici din UE pot schimba regulile jocului cand doresc;
2. Pozitiile politice (subiective)prevaleaza de obicei asupra procedurilor tehnice (obiective);
3. In UE trebuie sa faci la timp ceea ce ai promis si nu trebuie sa te culci pe o ureche. Birocratia Uniunii sau Statele Membre pot deveni deosebit de inventive daca nu-ti respecti promisiunile.
