Inflatie, pe intelesul tuturor, cresterea preturilor. Deflatie, inversul inflatiei, scaderea preturilor. Dar ce ne facem cand avem pentru o parte din bunuri, cele de folosinta indelungata, masini, case, deflatie iar pentru cele necesare imediat inflatie? Adica exact ce se petrece acum la noi. Hrana, combustibilul si alte lucruri imediate sufera o crestere a preturilor iar bunuri ca masini, terenuri sau case sufera un proces deflationist?, se intreaba Dan Selaru, blogul lui.
1. Majoritatea populatiei, indatorata, incepe sa plateasca mai greu creditele, cresterea cheltuielilor curente lasa mai putini bani pentru plata ratelor. Cei cu lichiditati s-ar putea spune ca o sa cumpere proprietati, fals, asteapta sa se stabilizeze preturile, sa ajunga la cel mai de jos punct din punct de vedere al pretului. Daca la asta se adauga, ca la noi, o taiere a salariilor si o crestere a impozitelor, banii ramasi populatiei sunt si mai putini, situatia se agraveaza de la sine. In general toata lumea incearca sa tina banii la saltea.
2. Firmele nu se mai pot finanta, garantiile lor au scazut ca valoare, productia scade datorita consumului scazut, creste somajul, exista o multitudine de firme care dau faliment. La randul lor incep sa nu poata sa-si plateasca datoriile, incep intarzierile in plata creditelor si a darilor catre Stat. Arieratele si cresterea taxelor si impozitelor inrautatesc situatia.
3. Bancile simt presiunea creditelor neperformante si sunt nevoite sa-si creasca provizioanele, ezita sa scoata proprietatile executate pe piata pentru ca trebuie sa recunoasca pierderi masive iar inundarea pietei cu proprietati conduce la scaderea, inca o data, a preturilor. Bancile sunt nevoite sa creasca dobanzile pentru a strange putina lichiditate de pe piata. Cu cresterea dobanzilor pentru cei indatorati.
4. Statul simte presiunea scaderii veniturilor colectate atat de la populatie cat si de la firme, chiar fara dezechilibre initiale, cresterea somajului si economia la negru, care creste, produc o crestere a deficitului bugetar care trebuie cumva acoperit. Prin cresterea taxelor si impozitelor si prin imprumuturi. Si intram intr-un cerc vicios care se invarte din ce in ce mai repede.
Sa vedem care e veriga cea mai slaba. Opinia mea este ca, desi aparent cel mai puternic, Statul o sa cedeze primul. E cel mai prost condus.
Alte mici adaugiri. Faptul ca exporturile cresc e bun dar la noi exportul e o parte destul de mica din PIB, Polonia are un export mai mare ca pondere in PIB. Cum caderea exporturilor nu i-a condus pe polonezi la recesiune asa nici pe noi exportul nostru mult mai mic n-o sa ne scoata din groapa. Pana una, alta e singura veste buna.
Ar fi interesant sa vedem ce poate face BNR. Devalorizarea monedei nationale ar usura viata exportatorilor dar ar pune o presiune enorma pe cei indatorati in valute straine si pe banci. Sa nu uitam ca Statul are o datorie in care valutele straine sunt majoritare Plus o saracire generala. O redistribuire a datoriei in randul celor care nu au nicio vina. In acelasi timp un RON slab ar conduce la scaderea importurilor pentru ca in situatia data produsele romanesti ar fi mai ieftine decat cele din import. Asta in cazul in care mai exista asemenea produse care sa le inlocuiasca pe cele din import. Altfel ar fi o lovitura in plus pentru populatie.
Starea de spirit a populatiei este un factor care influenteaza decisiv evolutia viitoare. Aveti aici Eurobarometru, luat de la Theophyle. Suntem cei mai disperati.
Nu conteaza cum am ajuns aici, putem sa aruncam vina pe oricine, pe banci, pe populatie, pe toate guvernele, pe Tariceanu, pe Boc. Problema e cum iesim. De asta avem nevoie de profesionisti, nu de istericale, cinism sau demagogie.
Comenteaza pe Romania Obiectiva.
