Regimul comunist din Romania avea nefericitul si sinistrul obicei de a-si vinde proprii cetateni daca se intampla ca vreun stat strain sa isi exprime disponibilitatea de a plati. Romanii, de origine evreiasca sau germana cu precadere, erau tranzactionati “la bucata” pe cateva sute sau mii de dolari. Un pret mic pentru libertatea unor oameni, un cost urias pentru pretentia de stat civilizat pe care o avea Romania acelor vremi.
Era o afacere excelenta pentru comunistii romani: corpuri straine si integrate doar partial in societatea multilateral dezvoltata, comunitatile minoritare etnice sau religioase aveau un potential important sa provoace dureri de cap regimului. Multi dintre membrii acestor comunitati aveau familii si prieteni in afara Romaniei care puteau provoca daune grave de imagine guvernului de la Bucuresti. De multe ori au si facut-o. Apoi, pe masura ce comunismul romanesc devenea tot mai nationalist, evreii sau germanii din Romania corespundeau tot mai putin idealurilor oficiale.
Astazi, Romania nu isi mai vinde cetatenii. Ba, uneori se mai trezeste cate un politician sa promita bani celor care se intorca acasa. O initiativa inutila, ridicola, naplicabila si nedemna de dezbaterea pe care a provocat-o la vremea ei. Mai recent, apar indemnuri pe dos: mergeti cautati-va fericirea in afara, daca asta doriti, compatrioti. E o lume libera. Mesajul presedintelui Romaniei are la randu-i o doza de cinism dar si de realism amar. E cumva reversul la fel de cinic al emigrarii pe bani de pe vremea lui Ceausescu. Atunci, se pleca conditionat si contra cost din cauza statului sufocant si intruziv, azi se pleaca, cu incurajarea autoritatilor, din cauza statului slab si a unei societati strambe in care de oportunitati egale au parte doar o clasa mica de indivizi, sa le spunem “norocosi”
Lectii de business cu Ceausescu
Pe fondul asta, Franta reinvie piata tranzactiilor cu oameni stabilind un pret de inceput de 300 de euro/bucata pentru o disparitie temporara din peisaj a tiganilor est-europeni, cei mai multi dintre ei romani.
Sigur, e dificil sa faci o comparatie intre Nicolas Sarkozy si Nicolae Ceausescu, distanta e foarte mare. Insa e greu sa nu remarci cum amandoi isi rezolva problemele cu cateva monezi. Trebuie insa sa admitem ca Ceausescu avea un simt al business-ului mai bun. El isi rezolva problemele definitiv, ba chiar lua si niste bani in timp ce ocupantul temporat al Palatului Elysee nu face decat sa ii indeparteze pentru cateva zile sau saptamani pe nedoritii tigani romani, platind cu larghete din buzunarul contribuabilului francez. In Romania, (avem la randu-ne rezerve infinte de intoleranta si prejudiciu) numim asta, o treaba tiganeasca. Adica efort si resurse cheltuite aiurea fara sa obtinem niciun rezultat. Cel putin din punctul asta de vedere, Sarkozy este un tigan roman.
E greu sa nu te amuzi citind titlurile din presa romana care vorbesc despre vacanta platita de care se bucura tiganii expulzati. Nimic nu ii poate opri sa se intoarca. Din punctul asta de vedere, tiganul roman a inteles mai bine Europa decat functionarul Nicolas de la Elysee. Pe de alta parte trebuie remarcata reactia terbil de slaba a Romaniei. Guvernului roman pare ca ii e rusine de proprii cetateni (inadmisibil, din punctul meu de vedere) si incearca sa mute problema pe umerii Comisiei Europene, care la randu-i, scoate zgomote dezaprobatoare, dar nu prea convinsa de teama sa nu il supere pe amintitul Nicolas, tiganul de la Elysee.
Se fac cu totii ca nu vad cum Franta aplica solutii colective pentru probleme individuale. Ba chiar inventeaza mandra solutii de identificare a tiganilor, care doamne fereste, ar putea sa incaseze de doua ori nenorocitul ala de “ajutor de repatriere”. Parca am mai vazut undeva genul asta de atitudine. Sa fac o comparatie? Mai bine nu, ca nu se stie cum trezim amintiri nefericite bravelor autoritati franceze. In orice caz, daca ar mai trai azi, Maurice Papon ar zambi intelegator.
PS. Va propun un exercitiu: inlocuiti cuvantul “tigan” din textul de mai sus cu “italian”. Apoi ganditi-va ce s-ar intampla daca statul roman ar evacua intreaga comunitate italiana de pe teritoriul Romaniei doar pentru ca, uneori, Interpolul descopera in randurile ei cate un membru al mafiei camuflat in respectabil om de afaceri.
Citeste si comenteaza pe daily teo.
