În așteptarea unui interviu sau dezbateri publice despre actuala stare a climei, am conversat recent cu Bard, chatbot-ul AI lansat de Google pe 21 martie 2023. Promptul meu a fost următorul:
Să presupunem că sunt un negaționist sau un sceptic în privința schimbării climei. Puneți-mi 10 întrebări pentru a dovedi că sunt fie unul, fie altul.
Bard a formulat cele 10 întrebări după câteva secunde:
De la început, am remarcat curtoazia „intervievatorului”: Nu există un singur răspuns care să dovedească în mod definitiv că sunteți un negaționist sau un sceptic în privința climei. Cu speranța că am o șansă de a nu fi etichetat într-un fel sau altul, am formulat răspunsurile mele la cele 10 întrebări.
1 Credeți că clima Pământului se schimbă?
Ca geolog și geofizician, cred că este cea mai simplă întrebare. Clima planetei noastre s-a schimbat, se schimbă și se va schimba permanent, atâta timp cât sursele majore – energia solară, energia geotermică, activitatea vulcanilor, tectonica plăcilor litosferice, dinamica atmosferei și biosferei, evoluțiile ghețarilor – vor exista și funcționa.
Pe de altă parte, „Credeți că clima Pământului se schimbă?” este o întrebare extrem de imprecisă. Nu este specificată magnitudinea schimbării, în ce măsură este negativă sau pozitivă și în ce măsură este cauzată de oameni (acest detaliu apare în a doua întrebare). La o întrebare atât de vag formulată, orice răspuns nu poate fi decât afirmativ.
2 Credeți că activitățile umane sunt cauza principală a schimbării climei?
Arderea combustibililor fosili, schimbarea utilizării terenurilor prin defrișări, producția de ciment, creșterea animalelor rumegătoare, orezăriile ș.a. sunt activități umane care contribuie la creșterea concentrațiilor unor gaze cu efect de seră (în principal, CO2 și CH4). Dar aceste activități sunt doar o parte a cauzelor complexe care produc schimbarea climei de-a lungul timpului. Procentajele asociate cu această parte diferă între diversele grupuri de specialiști, unii considerând în extremis că este vorba de 100% contribuție antropogenică. Alții, au concluzionat anul trecut că în perioada 1750 – 2018, procentul din totalul de CO2 datorat utilizării combustibililor fosili a crescut de la 0% (în 1750) la 12% (în 2018), mult prea mic pentru a fi cauza încălzirii globale.[1][s.m.]
O abordare mai puțin extremistă este mult mai aproape de realitate.
3 Credeți că efectele schimbării climei se fac deja simțite?
Schimbarea climei este subordonată și decurge din două ciclicități majore: glaciații și interglaciații. Acum 11.700 ani s-a terminat ultima glaciație și a început epoca geologică numită Holocen, marcând debutul actualei interglaciații. Efectele schimbării climei în timpul oricărei interglaciației sunt tipice și se fac simțite și în Holocen: de exemplu, creșterea temperaturii medii planetare, a concentrației de gaze cu efect de seră, a nivelului mediu al oceanului planetar. Trebuie remarcat și faptul că, pe fondul general de încălzire globală, Holocenul a cunoscut și perioade de câteva secole în care evoluția climei a avut caracteristici mai calde sau mai reci decât perioada post-1750, care face obiectul actualelor dezbateri și polemici climatice. Aceste evenimente nu au fost cauzate de activități umane, ci au decurs (și probabil vor decurge și în viitor) din structura complexă, haotică, puternic non-liniară și extrem de imprevizibilă, a sistemului climatic cu multiple componente (litosferă, atmosferă, biosferă, hidrosferă, criosferă).
4 Credeți că schimbarea climei reprezintă o amenințare serioasă pentru planetă?
Nu, actuala schimbare a climei nu este o „criză existențială”, „o a șasea extincție a vieții”, „un cod roșu pentru umanitate”, „un Armaghedon climatic” etc. etc. etc. Am detaliat acest răspuns în mai multe articole: Gimnastică lingvistică: noi cuvinte vampir, ChatGPT și schimbarea climei, Monstrul complexității și schimbarea climei (aici se găsesc citate 20 dintre articolele mele dedicate schimbării climei și presupusei amenințării pe care această schimbare ar provoca-0), Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor, Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe și lista nu e completă.
În articolul Don’t Look Up: Este schimbarea climei ca o cometă sau ca un diabet?am atras atenția, printre altele că schimbarea climei este doar un tatuaj mental – o expresie pe care o invocăm cu un aer de sofisticare științifică pentru a crea un anumit sentiment de cunoaștere despre ceea ce nu se poate cunoaște. Cu alte cuvinte, nu există o „cometă” climatică apropriindu-se de Pământ, nu există nicio dovadă științifică sau istorică riguroasă care să demonstreze că va avea loc o dispariție a rasei umane sau o prăbușire catastrofală a civilizației actuale.
După cum am indicat într-un alt articol, riscurile majore cărora oamenii trebuie să le acorde atenție sunt pandemiile, războaiele militare, cibernetice ori nucleare, inteligența artificială avansată, la care aș adăuga mortalitatea infantilă, recesiuni economice globale, existența statelor eșuate – toate adevărați călăreți ai Apocalipsei.
Dacă considerăm părerile a peste 9,7 milioane de oamenilor despre „amenințarea serioasă” pe care ar reprezenta-o schimbarea climei, vom avea o imagine total neașteptată. „Acțiunile privind schimbarea climei” ocupă ultimul loc din cele 16 priorități care-i preocupă pe oamenii planetei (Fig. 1). - Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro
