Ca să vorbești despre experiența CDR ca una din care ne putem azi inspira trebuie să ai un anumit simț al provocării. Sau trebuie să ai o privire asupra situației politico-economice care să te facă să cauți soluții care nu se impun de la sine.

Alexandru GussiFoto: Arhiva personala

Ca fost vicepremier al lui Dacian Cioloș, Costin Borc cunoaște principalii actori politici, inclusiv și poate în primul rând pe cei care au trecut de curând de la fuziune (USR-PLUS) la divorț (USR vs. REPER). Ca economist și fost ministru al Economiei acesta vede norii negri care sunt la un orizont nu foarte îndepărtat, ca să vorbim numai de acest front economic. Și, nu în ultimul rând, ca om apropiat de Corneliu Coposu la începutul anilor 1990, Costin Borc are o cunoaștere directă a condițiilor apariției coaliției politico-civice Convenția Democrată, pe care o și invocă în articolul Opoziția, încotro ? O soluție pentru 2024.

Nu este deci vorba despre o utopie, ci despre o idee care are meritul de a fi dus la prima alternanță democratică din noiembrie 1996. O lecție e și că s-a destrămat de facto după ce a câștigat alegerile prezidențiale și parlamentare. Important este însă să observăm că o astfel de coaliție politico-civică nu s-a mai prezentat ulterior în fața alegătorilor, majoritatea politologilor considerând că o astfel de soluție e specifică strict începutului democratizării.

Totuși, ce facem dacă plecăm de la constatarea că începutul de democratizare, urmat de integrare europeană, nu au putut duce la apariția unei democrații consolidate? Criza de încredere în instituții și în clasa politică este exacerbată zilele acestea de reîntoarcerea spectrului rolului politic jucat de serviciile secrete. Articolul citat mai sus invocă faptul, observat de mai mulți editorialiști, că cele două mari partide aflate la guvernare și aliate cu șeful Statului sunt gata să ia decizii care să facă practic imposibilă o alternanță politică în viitorul previzibil. Toate acestea legitimează cătarea unor soluții politice și civice de care nu ar fi nevoie într-o democrație normală. Este însă constituirea unei alianțe de formațiuni politice diverse și de asociații o soluție pentru această criză democratică care nu-și spune numele pentru că este deja cronică?

Citeste continuarea pe Contributors.ro