- Ce este un ‘regulatory sandbox’?
Mașini autonome, drone, roboți - sunt doar unele dintre noile tehnologii care au apărut deja în alte țări, iar la noi vor apărea în viitorul apropiat. Aceste tehnologii oferă oportunități, dar în același timp prezintă și riscuri. Existența riscurilor nu justifică adoptarea unei atitudini tehno sceptice și evitarea noilor tehnologii, iar companiile se confruntă cu obstacole atunci când vor să inoveze: lipsa unui cadru de reglementare, legislație necorespunzătoare și depășită de avansul tehnologic, teamă de tehnologie din partea autorităților, sau lipsa competențelor instituționale în acordarea deciziei de testare.
Conceptul ‘regulatory sandbox’ vine în sprijinul organizațiilor care își doresc să testeze noi tehnologii și a statului care prin natura sa își dorește să asigure siguranța cetățenilor și buna reglementare a tehnologiilor. Acest concept ajută la dezvoltarea unui cadru legal pentru proiecte pilot de testare în orașe, care este favorabil inovației și care nu desconsideră protecția consumatorilor, siguranța publică și standardele de mediu. Acestea urmăresc să reducă incertitudinea și să sporească transparența prin experimentarea cu idei inovatoare și instrumente de reglementare alternative.
Regulatory sandbox poate fi definit ca un cadru aprobat de autorități publice în care companiile pot testa noi tehnologii în afara cadrului de reglementare existent, sub observația și patronajul autorităților, în condiții de viață reală. Aceste teste pot ajuta autoritățile să colecteze date și informații înainte de a decide dacă sunt necesare măsuri de reglementare suplimentare, iar pentru sectorul privat reprezintă o oportunitate de a inova și dezvolta noi produse și tehnologii. Un astfel de regulatory sandbox poate avea mai multe rezultate, precum autorizarea cu drepturi depline sau adaptată a tehnologiei, modificări ale reglementărilor sau un ordin de încetare și renunțare.
- Cum ar arăta un cadru legislativ pentru dezvoltarea acestui concept în România?
Din start, un cadru legislativ care să aducă conceptul de regulatory sandbox în România trebuie să aibă drept obiectiv încurajarea experimentelor cu noi tehnologii în afara cadrului de reglementare existent înaintea lansării proiectului pilot. În același timp, acest concept trebuie comunicat spre toate instituțiile și autoritățile publice pentru a asigura integrarea acestuia în cultura instituțională.
Mai jos puteți găsi trei elemente-cheie ale unui potențial cadru juridic care să favorizeze lansarea acestor proiecte:
- Principiul flexibilității. Un potențial act legislativ trebuie să introducă principiul flexibilității cadrului juridic. Astfel, în lipsa unui cadru juridic, clauzele de experimentare și excepțiile acordate de autoritățile publice deschid posibilitatea de a depăși obstacole juridice specifice și de a desfășura un proiect pilot. Ele oferă astfel baza legală pentru un regulatory sandbox. În funcție de scopul lor, clauzele de experimentare pot lua forma unei excepții de la o interdicție, de la o cerință de aprobare, de la cerințele de furnizare a documentației sau de implementare a anumitor prevederi sau o clauză de exceptare generală.
- Autoritate competentă. Crearea unui departament în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) sau în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) cu următoarele competențe administrative:
a) administrarea prevederilor legislației privind lansarea proiectelor pilot de tip regulatory sandbox
b) analiza propunerilor de proiecte pilot transmise de către întreprinderile interesate sau organizațiile de cercetare
c) acționarea ca o legătură între întreprinderile private și autoritățile competente pentru a identifica legile sau reglementările care ar putea fi suspendate sau exceptate în cadrul proiectului pilot
d) aprobarea excepțiilor de la interdicții, de la cerințe de aprobare, de la cerințele de furnizare a documentației sau de implementare a anumitor prevederi sau o clauză de exceptare generală Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
