"Conferința asupra Viitorului Europei va deschide un spațiu nou de dezbateri cu cetățenii asupra provocărilor și oportunităților care stau în fața Europei. Cetățenii europeni indiferent de profesiune sau de locul în care trăiesc în Uniune pot să participe la dezbateri, iar tinerii vor juca un rol esențial în conturarea viitorului proiectului european."
Joint Declaration on the Conference on The Future of Europe - Martie, 2021
DECLARAȚIA COMUNĂ
Ideea asupra unei "conferințe asupra viitorului Uniunii", care să permită consultarea largă a cetățenilor europeni, a fost lansată de președintele francez Emmanuel Macron[1] și a găsit sprijinul cancelarului german de atunci, Angela Merkel.
În decembrie 2019, la o reuniune a Consiliului European, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au căzut de acord că "Proiectul Conferinței asupra Viitorului Europei" este necesar și ca ar trebui lansat în cel mai scurt timp, vehiculându-se la acel moment ca debut luna martie 2020, în mandatul președinției croate la Consiliul Uniunii Europene.
Pandemia SARS-CoV-2 a amânat cu un an planurile legate de debutul conferinței, astfel că, în cele din urmă, evenimentul de lansare a fost organizat în mandatul președinției portugheze la Consiliul UE, mai precis în luna martie, când a fost dată publicității Declarația Comună, semnată de premierul portughez Antonio Costa, de Ursula von de Leyen, președintele Comisiei Europene și de David Sassoli, președintele Parlamentului European.
Conform declarației comune, reperele Conferinței sunt următoarele:
(a) Principii:
Conferința se bazează pe principiile incluziunii, deschiderii și transparenței, dar cu respectarea regulilor privind protecția vieții private și a identității participanților.
Dezbaterile cu cetățenii sunt înregistrate și pot fi accesate pe platforma dedicată conferinței, împreună cu documentele aferente respectivelor dezbateri. Conferința are o identitate care o singularizează, o platformă pe care cetățenii se pot înscrie și pune la dispoziție un calendar al evenimentelor care pot fi accesate de cei interesați, după ce și-au creat un cont în platformă.
Organizarea conferinței și a evenimentelor de sub egida acesteia se bazează pe respectarea valorilor Uniunii Europene, așa cum acestea se regăsesc în Tratatele fondatoare și în Cartea Europeană de Drepturilor Fundamentale ale cetățenilor.
(b) Principalele teme de dezbatere:
Conferința va da o voce cetățenilor europeni în dezbaterile care privesc cele mai importante teme ale Agendei Consiliului European pentru perioada 2019 – 2024, precum a celor legate de provocarea pandemică și se vor axa pe: (i) construcția unui continent "mai sănătos"; (ii) măsuri de răspuns la provocările ridicate de schimbarea climatică și protecția mediului; (iii) o economie care produce pentru oameni, egalitate de șanse, solidaritatea inter-generațională; (iv) transformarea digitală; (v) drepturi și valori europene, domnia legii; (vi) provocările migrației; (vii) securitatea europeană și rolul Uniunii Europene în lume; (viii) fundamentele democratice al Uniunii; (ix) întărirea proceselor de guvernare democratică a Uniunii Europene.
(c) Modul de organizare al Conferinței:
Conferința se găsește sub autoritatea a trei instituții europene: Parlamentul UE, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene; președinții celor trei instituții exercită Președinția Comună a Conferinței.
O structură de guvernanță va asigura conducerea lucrărilor Conferinței și este formată din: (i) Un Comitet Executiv, care va fi format din reprezentanții celor trei instituții europene și va raporta periodic Președinției Comune. Comitetul Executiv este responsabil de luarea deciziilor prin consens, de supervizarea progresului lucrărilor conferinței, pregătirea Plenarelor și de captarea inputului cetățenilor care participă la dezbateri;
(ii) Secretariatul Comun, cu reprezentare egală asigurată de cele trei instituții, asistă Comitetul Executiv;
(iii) Plenarele, se întrunesc semestrial și sunt formate din reprezentanți ai Parlamentului UE, Consiliul UE și Comisia Europeană, dar și reprezentanți ai parlamentelor naționale și reprezentanți ai cetățenilor europeni.
Plenarele trebuie să se asigure că vor fi dezbătute fără scopuri predeterminate și fără a trage concluzii predefinite toate propunerile venite dinspre cetățeni și parlamentele naționale.
(d) Cum funcționează?
Conferința este centrată pe cetățenii europeni, funcționează de jos în sus, pentru a capta tot ceea ce cetățenii au de spus despre Uniunea Europeană. Pentru a oferi cetățenilor rolul central, se organizează o multitudine de evenimente pe întreg teritoriul unional și printr-o platformă digitală accesibilă în toate limbile de pe teritoriul unional.
Evenimentele organizate sub egida Conferinței, cu participare fizică sau prin platforma digitală, inclusiv cele organizate la nivel național, regional și care implică societatea civilă și părțile interesate, trebuie să oglindească diversitatea europeană.
La nivel european, instituțiile europene organizează panelurile de dezbatere cetățenească. Statele membre pot organiza suplimentar evenimente naționale subsumate Conferinței, pentru a aduce și propriile lor contribuții suplimentare la dezbateri.
Rezultatul tuturor dezbaterilor subsumate conferinței sunt colectate, analizate și publicate pe platforma digitală a Conferinței. Pe această platformă orice cetățean european poate veni cu propriile sale idei, pe care să le propună în dezbatere.
Un mecanism de feedback va asigura că ideile împărtășite în timpul Conferinței vor fi cuprinse recomandările pentru acțiune europeană.
O PLATFORMĂ, DOUĂ PLENARE ȘI CÂTEVA RAPOARTE
După Declarația Comună semnată în martie 2021, Conferința Viitorul Europei și-a stabilit organismele de guvernanță în luna aprilie ac. – Comitetul Executiv și Secretariatul Comun -, s-a lansat platforma futureu.europa.eu și s-au creat condițiile pentru organizarea dezbaterilor în cele două Plenare de până acum, din 19 iunie, respectiv 23 octombrie ac..
În acest interval au fost publicate trei rapoarte ale Comitetului executiv, și anume primul și al doilea raport intermediar privind funcționarea platformei digitale și un raport de activitate pentru intervalul martie – iunie (cuprinzând concluziile primei plenare).
Cu privire la participarea cetățenilor europeni la dezbateri, cred că este interesant de urmărit interviul pe care HotNews l-a făcut cu jurnalista Oana Tache[2]; eu am să insist mai mult pe concluziile desprinse din funcționarea platformei futureu.europa.eu în primele trei luni după ce a fost deschisă cetățenilor europeni.
Mai întâi ar trebui definită noțiunea de grup de dezbatere: participarea cetățenilor europeni la dezbaterile preliminare este asigurată prin intermediul constituirii a patru grupuri de dezbatere pe patru teme importante ale Agendei Europene: (i) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală; (ii) Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate; (iii) Schimbări climatice și mediu/sănătate; (iv) UE în lume/migrație.
Cele patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au fiecare trei sesiuni deliberative de trei zile, dintre care două sesiuni cu prezență fizică.
Grupurile de dezbatere sunt alcătuite din 800 de cetățeni europeni, câte 200 pentru fiecare dintre cele patru grupuri, pentru a asigura un echilibru între diversitate (facilitată atunci când numărul este mai mare) și eficacitatea procesului de deliberare.
Cetățenii care participă la grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni vor trebui să se angajeze că vor participa la toate sesiunile. Având în vedere importanța exercițiului și contribuția solicitată în termeni de timp și efort, aceștia vor primi o sumă de bani.
Grupurile de dezbatere vor prezenta o serie de recomandări concepute colectiv și cu responsabilitate colectivă care vor fi integrate în deliberările generale ale conferinței, în special în adunările plenare ale conferinței și, în cele din urmă, în raportul privind rezultatul final al acesteia.
Fiecare grup va desemna 20 de reprezentanți care vor participa în plenul conferinței pentru a prezenta și a dezbate cu ceilalți reprezentanți recomandările adoptate. Primele două grupuri de dezbatere vor prezenta rezultatele activității lor în cadrul adunării plenare a conferinței din decembrie 2021, iar celelalte două, în ianuarie 2022.
În privința funcționării platformei digitale, primul raport din august 2021[3] a evidențiat următoarele aspecte:
(a) Au fost colectate în total 19.679 contribuții pe platformă;
(b) Subiectul "Democrație europeană" a înregistrat cel mai ridicat nivel de contribuții (idei, comentarii și evenimente) - 3 641, urmat de "Schimbări climatice și mediu" - 3 156; contribuțiile de la rubrica "Alte idei" se află pe locul trei - 2626, urmate de cele pentru "O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă" - 2007 și "UE în lume" – 1743;
(c) Contribuțiile naționale, raportat la populație (per 1 milion de locuitori): (1) Malta – 163; (2) Luxemburg – 123; (3) Austria – 121; (4) Belgia – 114; (5) Finlanda – 112, iar pe ultimele cinci locuri (23) Grecia – 18; (24) Spania – 17; (25) Estonia – 13; (26) România – 8 și (27) Polonia – 8.
Al doilea raport, din septembrie ac.[4] a ridicat numărul contribuțiilor în total la 22.498., iar ca subiecte abordate, preferințele au rămas aceleași. Subiectele care au trezit interesul cel mai redus au fost: Transformarea digitală – 1378 contribuții; Migrația – 1280 și Sănătatea – 1159.
În privința contribuțiilor naționale, primele cinci poziții au fost ocupate de aceleași cinci țări ca și la raportarea din august, dar în privința țărilor cu contribuții reduse situația s-a schimbat: (23) Italia – 20; (24) Estonia – 15; (25) România – 12; (26) Grecia – 12 și (27) Polonia – 10.
Cât privește primul raport al Comitetului Executiv, acesta abordează ca subiecte: (i) funcționarea platformei digitale, (ii) primul eveniment cetățenesc care a avut loc la Lisabona în 17 iunie ac., (iii) prima Plenară, din 19 iunie, desfășurată la Strasbourg, în sala de plen a Parlamentului European și (iv) activitatea grupurilor de dezbatere.
La Plenară au luat cuvântul, din sală sau online, 150 de participanți și, conform raportului, luările de poziție s-au concentrat pe/subsumat următoarele/următoarelor teme:
• Conferința reprezintă o oportunitate unică și fără precedent pentru o abordare ascendentă, în care democrația participativă completează democrația reprezentativă;
• Necesitatea ca conferința să fie un exercițiu incluziv, să se adreseze cetățenilor din toate categoriile sociale, în toate regiunile și în toate segmentele societății, și să asculte cu atenție preocupările, ideile și propunerile acestora, în special cele ale tinerilor;
• Importanța unor rezultate concrete și a asigurării unor acțiuni ulterioare eficace;
• Necesitatea de a învăța din crizele recente și de a se pregăti pentru viitoare provocări;
• S-a făcut apel la o Europă mai unită, subliniindu-se că statele membre sunt mai puternice împreună, în special din perspectiva provocărilor globale și pe scena internațională;
• Necesitatea de a respecta principiul subsidiarității și de a implica autoritățile regionale și locale;
• Necesitatea de a permite participarea țărilor din Balcanii de Vest la conferință;
• Necesitatea de a recunoaște și prețui progresele realizate de UE și de a nu considera niciuna dintre aceste realizări ca fiind obținută odată pentru totdeauna, recunoscând totodată necesitatea unor schimbări pentru a face față provocărilor viitoare;
• Unii au susținut că procesul ar trebui să se axeze pe prioritățile de politică ale Uniunii, în timp ce alți vorbitori au propus să se includă și chestiuni cu privire la capacitatea și funcționarea Uniunii;
• În mod similar, unii vorbitori au afirmat că ar fi necesare modificări ale tratatelor, în timp ce alții au susținut că sunt posibile modificări în cadrul actual.
EVENIMENTE ORGANIZATE ÎN ROMÂNIA
Cred că, dacă ar fi să întrebăm în ce măsură România și românii se implică în dezbaterile Conferinței Viitorul Europei pe cineva, oricine dintre oamenii obișnuiți pe care-i cunoaștem, și nu mă refer aici la persoane pe care în general nu le interesează ce se petrece în jurul lor, ci la cei care au obiceiul de a se menține informați, am întâlni mai degrabă ridicări din umeri.
Și totuși, se întâmplă. Nu am idee câți români și-au inițiat un cont pe platforma futureu.europa.eu (eu am făcut-o abia în august ac.), dar sunt câteva instituții și organisme care sunt implicate în astfel de dezbateri.
În primul rând, Ministerul Afacerilor Externe a postat pe site-ul său oficial, la secțiunea "Dosare de actualitate", un material privind dezbaterile Conferinței Viitorul Europei[5], care poate fi util ca un prim ghid pentru cei interesați privind scopul dezbaterilor, documentele și instituțiile conferinței, dar și legat de funcționarea platformei de dezbateri.Citeste continuarea si comenteaza pe contributors.ro
