Ce își dorește mediul de afaceri românesc în materie de fiscalitate? 5 propuneri, dintre care una este esențială: digitalizarea ANAF

de Angela Rosca     Contributors.ro
Luni, 9 decembrie 2019, 15:15 Actualitate | Opinii


Angela Rosca
Foto: Arhiva personala
După mai bine de doi ani cu multe schimbări intempestive în fiscalitate, mediul de busines românesc își dorește, în primul rând, o perioadă de dialog real în ceea ce privește modificările fiscale ce ar putea fi aplicate în 2020 sau 2021. Antreprenorii și managerii care au dezvoltat companii pe piața locală au însă și o serie de priorități importante care merită analizate de către guvernanți și funcționari publici.

Din experința mea profesională în consultanță fiscală și ca antreprenor implicat în Fundația Romanian Business Leaders, am observat și dezbatut recent următoarele 5 așteptări, care reprezintă prioritați pentru mediul de afaceri românesc. Multe din cele 5 prioritați sunt constante ale ultimilor ani, dar ordinea lor este în schimbare. Oamenii de afaceri nu așteaptă reduceri de taxe, dar vor să fie lăsăți să se concentreze pe business. Antreprenorii nu deplâng nivelul taxelor, dar așteaptă rezultate în schimbul impozitelor plătite și protecție în fața concurenței neloiale produse prin măsuri fiscale discriminatorii. Ei își doresc onestitate și luciditate din partea statului.

1. Digitalizarea și reforma ANAF

Implementarea unui sistem integrat pentru administrarea veniturilor din taxe și impozite este o decizie politică, mai ales dacă analizăm soarta proiectului RAMP, realizat împreună cu Banca Mondială. Practic, am avut un astfel de proiect cu finanțare de la Banca Mondială, care a fost anulat în noiembrie 2018 (din totalul disponibil de 70 mil. EUR, au mai rămas disponibili cca. 52 mil. EUR), ceea ce a reprezentat o veste proastă pentru mediul de afaceri onest.

În acest context, deși este salutar anunțul recent al conducerii ANAF, care a finalizat de curând o strategie de informatizare a ANAF care cuprinde 14 proiecte importante, rămâne de văzut în ce măsură investiția în proiecte disparate va putea conduce la o mai bună administrare pentru contribuabili. O parte dintre acestea ar puteat genera efecte încă din 2020, iar altele sunt gândite pe o perioadă mai lungă de timp.

Fie că vorbim despre migrarea sistemului de administrare a creanțelor fiscale la persoane juridice pe bază centrală sau de unificare a sistemului de administrare a persoanelor fizice cu cel al persoanelor juridice, aceste programe se vor întinde pe o perioadă mai lungă de timp și ar trebui să aibă efecte vizibile asupra contribuabililor.

Toate viitoarele reforme sunt importante pentru că ANAF are în prezent circa 300 de baze de date distincte și există adeseori sincope în sistemele informatice (exemple: fișa pe plătitor, Spațiul Privat Virtual – declarația unică, etc.), care funcționează la peste 90% din capacitate.

România are încă cel mai mare decalaj de TVA (engl. “VAT gap”) din UE (respectiv 35,5% în 2017 vs. 11.2% media UE – implicit, statul nu colectează decât 64,5% din TVA-ul care s-ar putea colecta, țînând cont de consumul real, diferența regăsindu-se în evaziune fiscală), iar sistemul de administrare fiscală este încă unul eminamente manual și birocratic, cu multe resurse umane implicate în varii arii – înregistrare fiscală, administrare fiscală, inspecție fiscală, contestații, antifraudă, nerezidenți, etc. La rândul sau, mediul de afaceri se concentrează și pierde resurse importante pentru înregistarea, declararea, plata impozitelor, în inspecții fiscale de foarte lungă durată și în contencios și litigii de foarte lungă durată.

Efecte viitoare ale digitalizarii ANAF

Principalul efect pozitiv al digitalizării ANAF este că ar conduce la o mai bună colectare. De asemenea, ar crește transparența (seva ști mult mai ușor cine/cât plătește sau nu plătește) și, implicit, s-ar reduce evaziunea fiscală.

Digitalizarea și reforma ANAF ar trebui să conducă, de asemenea, la creșterea calității serviciului public pentru firme și persoane fizice, a conformării voluntare – mod mai simplu de înregistrare, completare a declarațiilor, urmărire a situației fiscale (fișa pe plătitor, SPV), interacțiune minimă la ghișeu (digitalizare).

Un sistem integrat pentru managementul veniturilor fiscale reprezintă o soluție modernă implementată în ultimii ani și de alte administrații fiscale europene. Firește, mediul de afaceri înțelege că un proiect de amploare pentru digitalizarea și reforma ANAF nu se poate face pe termen scurt, ci este un proiect pe termen de 2-3 ani și presupune o investiție financiară pe termen lung în software și hardware și un plan de reformă a modului de operare al instituției, de pregătire a personalului, etc. Recuperarea unei astfel de investiții se va face în timp, prin creșterea procentului de declarare, plata și recuperarea creanțelor fiscale, reducerea decalajului de TVA și a evaziunii, în general.

Nu în ultimul rând, cel mai profund câștig are legătură cu încrederea Stat-Cetățean, prin îmbunătățirea relației cu contribuabilul și a atitudinii generale a autorităților de a fi “în serviciul contribuabilului”.

2. Menținerea cotei unice (pentru toate veniturile)

În opinia antreprenorilor români, cota unică reprezintă un sistem de impozitare care a favorizat muncă pe merit și datorită căreia au rămas în țară foarte mulți manageri de top și profesioniști de valoare. În acest context, mediul de afaceri susține păstrarea unui sistem de impozitare care și-a dovedit eficiența, a contribuit la creșterea economică și a scos din economia gri și neagră venituri.

3. Plafonarea contribuțiilor sociale la venituri salariale, la pachet cu o reformă a sistemului de contribuții de asigurările sociale de sănătate și pensii, costul muncii din România este unul dintre cele mai ridicate din Europa mai ales datorită neplafonării contribuțiilor sociale (pentru pensii și sănătate). Prin comparație cu costul fiscal mult mai redus al PFA-urilor și microîntreprinderilor, apare o concurență neloială pe piața muncii.

Dacă antreprenorii susțin cota unică de impozitare, aceștia sunt nemulțumiți de numeroasele ”supape” legislative care le permit unora să se sustragă de la plata unor contribuții sociale obligatorii, neplafonate, așa cum sunt cele aplicate strict veniturilor din salarii. Facilitățile fiscale aplicabile în multe sectoare de activitate conduc la concurență neloială și dezinteres pentru conformarea voluntară.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















2559 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Mediul de afaceri romanesc (Luni, 9 decembrie 2019, 15:45)

    salvatore [utilizator]

    ... isi doreste sa nu plateasca nici o taxa, ba daca s-ar putea sa le mai dea Statul ceva, ca recunoastere a meritelor lor de nepretuit. Atat!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by