Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Coaliția de guvernare în marș impetuos pentru aservirea instituțiilor statului; ținta vizată: Curtea de Conturi

de Cristian Felea     Contributors.ro
Luni, 21 mai 2018, 16:48 Actualitate | Opinii


Cristian Felea
Foto: Contributors.ro

Motto

“În epoca noastră, unul dintre impedimentele unei democrații de succes este complexitatea lumii moderne, care face ca oamenilor obișnuiți să le fie tot mai dificil să-și formeze o opinie inteligentă despre chestiunile politice sau chiar să decidă care judecată specializată merită mai mult respect.”

Bertrand Russell – “Midas-ul modern”

În noiembrie 2017 o inițiativă legislativă privind ”modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi”, semnată de douăzeci și cinci de parlamentari ai PNL și cinci ai PSD, a fost depusă la Parlament și înregistrată sub numărul Pl-x 442/13.11.2017. Proiectul a trecut de Camera Deputaților în ultima decadă a lunii aprilie, moment în care opinia publică a putut să constate că proiectul legii inițiate de liberali a fost pentru parlamentarii coaliției PSD – ALDE o nesperată oportunitate, pe care au decis să o exploateze la maxim, în interesul propriei clientele politice.

Miercuri, 25 aprilie ac., proiectul de lege sus-menționat a fost depus la Senat, care este camera parlamentară decizională, după ce deputații, într-un iureș demolator pe care senatorul liberal Daniel Zamfir l-a apreciat ca fiind ”o victorie”, au reușit să creeze breșa legislativă pe care și-o dorește coaliția de guvernare, pentru a știrbi decisiv independența Curții de Conturi. Marți, 22 mai, proiectul menționat va intra în dezbatere la comisiile de specialitate ale Senatului.

Pentru cine a urmărit sâmbătă, 19 mai, modul cinic în care primarul PSD al capitalei – Gabriela Firea, autointitulata ”primar general al României”1 –, cu sprijinul ministrului de interne PSD, Carmen Dan, i-a tratat pe manifestanții veniți din Moldova pentru a protesta – pașnic, civilizat și cât se poate de îndreptățit – pentru că cinci ani de guvernare pe care și-a pus amprenta PSD au livrat doar vorbe în chestiunea proiectelor de autostradă ce ar trebui să traverseze regiunea, nu are cum să se mai mire de seninătatea cu care independența Curții de Conturi este drastic limitată tot de putere, sub pretextul ”eficientizării” activității sale.

Câteva întrebări se nasc imediat: (i) cum a fost posibil ca proiectul liberal să fie deturnat și de ce opoziția parlamentară nu s-a putut opune eficient; (ii) ce înțeleg puterea și acoliții săi prin ”eficientizarea activității Curții de Conturi” și care ar fi beneficiul public; (iii) cui i-ar putea folosi știrbirea independenței consilierilor de conturi și auditorilor independenți și, în fine, (iv) care ar fi efectele acestui asalt al forțelor politice conservatoare asupra Curții de Conturi.

Înainte de a încerca un răspuns pentru fiecare întrebare, aș încerca să invoc un precedent, în care Curtea de Conturi a fost acuzată, voalat (desigur), că își depășește atribuțiile. Scopul este acela de a sublinia faptul că există și la acest moment suficiente pârghii instituționale prin care eventualele neajunsuri ale rapoartelor auditorilor independenți să fie optimizate, fără a fi necesar actualul demers pernicios de modificare a legii, care înainte de a eficientiza activitatea instituției, va permite, dimpotrivă, abuzul asupra banului public.

Mai vreau să subliniez, din capul locului, că nu susțin niciun moment că auditorii Curții de Conturi sunt infailibili și că nu au existat situații particulare în care rapoartele acestora au fost nerezonabile, iar autoritățile verificate au avut dificultăți majore în a-și apăra punctul de vedere în fața Curții. Dar astfel de situații au fost posibile până la capăt cu concursul instituției de contencios administrativ, acolo unde instanțele de contencios au decis – din motive de asemenea particulare, ce ne arată, încă o dată, cât de importantă este independența justiției și profesionalismul judecătorilor – să ”meargă pe mâna” auditorului public, fără a analiza în amănunt și argumentele autorităților verificate.

Cum astfel de erori, cazuri particulare ce nu sunt regula, dar care trebuiesc evitate, nu pot justifica actualul demers parlamentar, indiferent de alegațiile senatorului Daniel Zamfir și ale celor care sunt de-o părere cu domnia sa din ignoranță sau din interes, este nevoie să privim dintr-o perspectivă corectă și nepărtinitoare atât situația actuală, cât și perspectiva nedorită ce se deschide pentru salvgardarea interesului public în privința execuției conturilor statului și a chletuielilor pentru proiectele publice administrate de autoritățile locale și cele centrale.

INDEPENEDENȚA CURȚII DE CONTURI ȘI EFICIENȚA DIALOGULUI INTERINSTITUȚIONAL

Teza pe care intenționez să o susțin este că nu este de dorit să alterăm independența Curții de Conturi, sub pretextul (sincer sau camuflat sub masca sincerității) creșterii eficienței auditorului independent al conturilor statului, ci este de dorit să garantăm independența și profesionalismul tututor instituțiilor statului ca pe-o cale de eificientizare a dialogului și a procedurilor de cooperare interinstituțională, astfel încât blocajele să fie cel mult excepția și în niciun caz regula.

Cu alte cuvinte, ca decident într-o autoritate publică, nu ar trebui să te bazezi pe faptul că protectorii tăi politici vor ”reteza ghearele” auditorului ca să poți greși în voie, cu intenție, din culpă sau la cererea superiorilor tăi de la partid atunci când cheltuiești banul public, ci, dimpotrivă, să te aștepți să fi drastic sancționat, pentru că răspunderea publică la care ai aderat aduce cu sine și responsabilitatea individuală în exercițiul funcției, pe care trebuie să ți-o asumi.

Poți, însă, pretinde auditorilor Curții de Conturi să trateze cu respect și bună credință demersul tău decizional și, dacă acesta se află în limitele legale, dar apar divergențe de opinie pe care auditorii le consemnează în rapoarte, să poți conta pe eficiența dialogului interinstituțional, ca palier ce evită acumularea de blocaje, dar și pe imparțialitatea și profesionalismul instanței de contencios administrativ.

Figura 1

În schema din figura 1 este prezentat principiul dialogului interinstituțional, așa cum se regăsește în practica actuală a Curții de Conturi, după modificările legii de funcționare din anul 2008 (prin care s-au adoptat principiile standardelor internaționale de audit) și a regulamentului de organizare și desfășurare a activităților de audit ale Curții (RODAS2).

Astfel, în practica actuală, reprezentanții entității publice ce face obiectul auditului Curții de Conturi au posibilitatea pe parcursul întregii perioade de control să pună la dispoziția auditorilor independenți (delegați să deruleze operațiunea de audit) toate datele și informațiile care le susțin și întemeiază punctul de vedere. Când acțiunea s-a finalizat, auditorii întocmesc un proiect de raport, pe care, într-o ședință de ”consiliere”, îl discută cu reprezentanții entității auditate. Și în acest stadiu mai pot fi încă furnizate auditorilor independenți anumite date și informații care susțin și fundamentează punctul de vedere al decidenților autorității auditate.

La finalizarea raportului, dialogul interinstituțional prevede ca entitatea auditată să revină cu ”obiecțiuni” pe marginea constatărilor Curții de Conturi, după care își poate, mai departe, susține punctul de vedere în fața instanței de contencios administrativ (deci în justiție). În forma actuală, rapoartele Curții de Conturi se încheie cu ”măsuri”și ”termene”ce sunt obligatorii pentru entitatea publică auditată. Printre măsurile care se regăsesc cel mai adesea formulate în rapoartele Curții de Conturi se regăsește obligativitatea stabilirii certe a prejudiciilor (cuantum și accesorii) și recuperarea acestora de la persoanele vinovate de producerea lor.

În dialogul interinstituțional, o contestație a entității auditate adresată Curții de Conturi pe marginea raportului întocmit de auditorii independenți este gestionată de vicepreședintele Curții care coordonează departamentul ce a derulat acțiunea de audit. Acesta înștiințează consilierul de conturi de conduce departamentul în cauză asupra contestației și primește propuneri de la acesta privind constituirea comisiei de contestație, care se formează din consilierul de conturi al departamentului în cauză și, la propunerea sa, alți doi consilieri de conturi ce conduc alte două departamente.

Vicepreședintele poate respinge o dată una sau ambele propuneri ale respectivului consilier de conturi privind componența comisiei de contestație, doar dacă are o motivație obiectivă (de exemplu unul sau ambii consilieri de conturi propuși au alte însărcinări care îi împiedică să facă parte dintr-o comisie de contestare). Și propunerile și respingerea de propuneri pentru componența comisiilor de contestație se fac/motivează în scris.

Dacă la nivelul departamentului care a realizat o acțiune de audit se consideră că decidenții entității controlate au încălcat cadrul legal cu vinovăție și sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni, cu aprobarea consilierului de conturi de conduce departamentul în cauză se întocmește de către auditorii independenți un document (raport) motivat, ce este analizat de departamentul juridic al Curții. Dacă primește un aviz pozitiv de la experții juriști, propunerea de sesizare a Parchetului competent este supusă examinării și deciziei Plenului Curții, potrivit RODAS și Regulamentului Plenului Curții (RPPCCR3).

În funcție și de rezultatele dialogul interinstituțional, dar și ale rezultatelor contestației în contencios administrativ, Plenul Curții poate aviza favorabil sau nu transmiterea sesizării penale către Parchetul competent.

Dar cea mai utilă pentru teza pe care o susțin este examinarea traseului de dialog interinstituțional într-un caz particular. Astfel, Cutea de Conturi a derulat activități de audit la ANRM4, pentru intervalul 2006 – 2015, în urma cărora a constatat că a existat o diminuare de redevență petrolieră calculată de Agenție pentru operatorii petrolieri care extrag gaze naturale, stabilită la circa 1,4 miliarde dolari SUA, în total. În tabelul 1 se regăsește un sumar al concluziilor Curții de Conturi5.

Neaplicarea dispoziţiilor legale şi stabilirea preţului de referinţă a gazelor naturale extrase în România în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenţei petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 USD), potrivit Raportului de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015, realizat de Curtea de Conturi a României.

Unul din elementele care trebuiau avute în vedere de ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale), la calculul redevenţei petroliere pentru cantităţile de petrol exploatate de titularii acordurilor petroliere, este preţul de referinţă al diferitelor substanţe minerale combustibile. Evaluarea modului în care ANRM a determinat preţul de referinţă pentru cantităţile de petrol exploatate în perioada auditată a scos în evidenţă modul defectuos în care ANRM şi-a îndeplinit această atribuţie, având efect în modul de determinare a redevenţelor petroliere cuvenite bugetului de stat.

ANRM, deşi potrivit Legii petrolului nr. 238/07.06.2004 are atribuţii în efectuarea de studii pe baza cărora fundamentează şi stabileşte preţul de referinţă al petrolului (ţiţei şi gaze naturale) în baza căruia se calculează redevenţa petrolieră, în perioada auditată, acest preţ a fost stabilit fără a avea la bază astfel de studii.

În perioada 2011–2015, preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, care stă la baza calculului valorii redevenţei petroliere la gazele naturale, este de 495 lei/1.000 mc.

Tabelul 1

Principala problemă constatată de Curtea de Conturi în auditul prezentat, era aceea că, printr-un Ordin al președintelui ANRM, redevența a fost stabilită artificial la nivelul de 495 lei/1000 mc gaze naturale, indiferent de evoluția prețului de comercializare al gazelor naturale în piață. Cu alte cuvinte, principiul de ”Royalty”, adică de taxare prin perceperea contravalorii unui procent cantitativ din resursa extrasă, fusese încălcat de funcționarii decidenți din cadrul ANRM.

Decidenții ANRM de la momentul în care fusese emis Ordinul nu au avut nicio justificare pentru decizia lor, adică un studiu de specialitate care să recomande schimbarea calculului taxei pe baza unei formule ancorată în prețul de piață cu o redevență fixă.

În cadrul dialogului interinstituțional, ANRM, deși a contestat în justiție raportul auditorilor independenți, a decis și să reia procedura de fundamentare a unui Ordin pentru calculul redevenței petroliere la gazele naturale și a contractat, în sensul menționat, experți ai Universității de Petrol și Gaze din Ploiești.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a formulat către ANAF solicitarea de a examina, printr-un act de control, dacă operatorii petrolieri se fac vinovați de neplata unor sume la bugetul de stat și, dacă da, să întreprindă acțiuni specifice de recuperare a respectivelor venituri (plus accesorii) pentru bugetul general consolidat6. De asemenea, Curtea a decis să sesizeze Parchetul competent în cauză.

Dialogul interinstituțional s-a derulat anevoios, pe măsura complexității problemei pe care a generat-o o decizie funcționărească de tip ”ordin de la partid”, pe care nimeni nu a mai vrut ulterior să și-o asume. ANAF a concluzionat că operatorii petrolieri au plătit cu bună credință ceea ce ANRM a calculat și nici nu există un temei de recalculare, atât timp cât ANRM menține Ordinul de președinte cu redevența fixă. Prin urmare, prejudiciul, dacă există, va trebui recuperat de la decidenții responsabili ai Agenției.

ANRM, pe de altă parte, a finalizat procedura de schimbare a reglementării privind calcului redevenție petroliere și, în februarie 2018, a emis un nou Ordin, potrivit căruia calcului redevenței percepute la exploatarea gazelor naturale se face printr-o formulă ce ia în calcul formarea prețului de vânzare în piața regională relevantă, adică Central European Gas Hub din Viena7. Chiar dacă noul Ordin a generat nemulțumiri printre operatorii petrolieri, procedura de calcul al taxei de Royalty este dificil de contestat,;iar faptul că a fost emis un nou Ordin este rezultatul direct al eforturilor și tenacității auditorilor independenți ai Curții de Conturi, în beneficiul interesului public.

INTERESELE DE PARTID VOR RUINA NU DOAR INDEPENDENȚA CURȚII DE CONTURI, DAR ȘI PRINCIPIILE PE CARE S-A CLĂDIT STATUL ROMÂN MODERN

Curtea de Conturi este în sine dovada eforturilor atâtor generații progresiste în beneficiul creării unui stat modern, emancipat, fiind înființată în ianuarie 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Guvernarea comunistă a desființat Curtea de Conturi, pentru că administrația de tip marxist, în concepția leniniștilor, nu avea nevoie să dea seama unei instituții independente8. Curtea de Conturi a fost reînființată în anul 1992.

Curtea de Conturi a României este astăzi membră a INTOSAI – Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit, precum și a EUROSAI – Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit sau grupul de lucru Europa (deși, odată cu mandatul lui Nicolae Văcăroiu, Curtea de Conturi nu a mai reușit să propună persoane în conducerea acestor organizații, spre deosebire, de plidă, de Bulgaria sau Republica Moldova), iar afilierea implică, în mod evident, și obligații, în numele statului român.

Constatăm astăzi că (tocmai) problema independenței Curții de Conturi a ajuns în vizorul coaliției de guvernare, iar întrebarea pe care ne-o punem este, evident, de ce, cu ce scop? Răspunsul este același pe care suntem nevoiți să-l dăm atunci când analizăm toate acțiunile actualei coaliții de guvernare, din ianuarie 2017 și până în prezent: accesul la banul public cu orice preț, ca o garanție a rămânerii la putere, pe de-o parte, iar pe de altă parte pentru beneficiul personal/de grup al clientelei politice.

În cele ce urmează am să expun opinia mea personală cu privire la condițiile în care coaliția de guvernare a ajuns, printre altele, să încerce să știrbească, prin lege, independența Curții de Conturi, bazată pe analiza evenimentelor publice pe care le-a inițiat și de care este răspunzătoare coaliția PSD – ALDE, cu sprijinul nemijlocit al UDMR, dar și al unor parlamentari ai PNL care contestă autoritatea actualului președinte, Ludovic Orban.

Din capul locului trebuie să înțelegem că o bună parte din efortul actualei coaliții de guvernare, destinat menținerii la putere cu orice preț, vizează aleșii locali, care aduc voturi partidelor, dar și accesul la resurse financiare pentru clientela politică. Independența Curții de Conturi a fost cel mai adesea atacată de decidenții din administrațiile publice locale, acolo unde disciplina și responsabilitatea în execuția conturilor publice este dovedit precară.

Pentru fidelizarea aleșilor locali și transformarea acestora în canale de drenare a resurselor publice coaliția PSD – ALDE a inițiat proceduri parlamentare nu doar pentru a schimba legea privind funcționarea Curții de Conturi, dar și demersul de constituire a Codului Administrativ9, a permis crearea cadrului prin care aleșii locali să-și poată stabili și finanța salarii nejustificat de mari sau să-și mențină afacerile private pe parcursul derulării mandatului.

Până în acest punct, viziunea PSD – ALDE a fost, în parte, împărtășită și de reprezentanți ai PNL, care nu au ezitat să susțină inițiativa legislativă de modificare a legii Curții de Conturi, înainte ca Ludovic Orban să poată reacționa eficient și să se opună acestui demers cu încărcătură toxică evidentă. Ludovic Orban a făcut-o doar după ce achitarea sa de către justiție i-a permis să răspundă provocărilor populistului Daniel Zamfir, cel care se distinge a fi comunicatorul de bază în susținerea intereselor PSD – ALDE în chestiunea Curții de Conturi, de pe o platformă ce i-a adus popularitate în urma disputelor sale cu băncile comerciale și BNR (în care a fost, de asemenea, susținut de PSD).

Daniel Zamfir nu este singurul liberal ce face opinie separată în chestiunea modificărilor aduse la legea Curții de Conturi, ci și deputatul liberal Bogdan Huțucă, vice-președinte al Comisiei de buget-finanțe al Camerei, care i-a împărtășit ideile și a fost favorabil demersului de modificare a legii, în ciuda directivelor conducerii actuale al PNL10. Desigur, trebuie remarcat faptul că Bogdan Huțucă a avut public și obiecții privind amendamentele PSD11, dar, per ansamblu, atitudinea sa a fost general concordantă cu a majorității parlamentare, ceea ce explică și eșecul opoziției în a apăra independența Curții de Conturi la Cameră.

În opinia mea, proiectul de lege Pl-x 442/13.11.2017, privind modificarea legii Curții de Conturi a fost inițiat după ce a parcurs pașii din schema cuprinsă în figura 2.

Figura 2

Numirea lui Florin Busuioc, cel care din poziția de secretar general al Guvernului a reușit să împiedice planul cuplului Sorin Grindeanu – Victor Ponta de a-l îndepărta pe Liviu Dragnea de echipa guvernamentală12, și care este cunoscut ca un apropiat al președintelui PSD și fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Dragnea conducea acest minister, a declanșat de fapt întreaga operațiune, cel mai probabil cu ordin de la partid. Ținta: loialitatea primarilor; consecința (lipsită de interes pentru junta Dragnea): întoarcerea României în lumea a treia a națiunilor.

La Curtea de Conturi Florin Busuioc nu a fost prea bine primit; Cosmin Nicula, vicepreședinte numit tot de PSD, a fost nemulțumit că partidul nu l-a desemnat chiar pe el pentru funcția de președinte, în timp ce Nicu Marcu se consideră pe sine mult mai competent și mai potrivit pentru poziția de președinte. Cel puțin aceasta este senzația pe care o dă triumviratul de circumstanță care, oricum, este departe de standardul de profesionalism reclamat de posturile în cauză.

Precizare: Legea în vigoare, care prevede ca organ de conducere al Curții de Conturi să fie Plenul celor optsprezece consilieri de conturi independenți, nu prevede ca poziția de președinte, respectiv de vicepreședinte să aibă vreun rol care să incumbe conducerea, prin mecanisme ierarhice, ci doar funcțiuni de reprezentare a instituției (președinte).

Prin regulamentul de funcționare al Curții (procedură care, nu-i așa, nu poate adăuga la lege, ca să formulez într-o sintagmă dragă liderilor actuali ai coaliției de guvernare), președintele și vicepreședinții au primit și atribuții de coordonare, care sunt (de drept) strict administrative.

Faptul că se constată totuși o coalizare a unui grup de consilieri de conturi, ca masă critică pentru preluarea controlului politic asupra Curții de Conturi – format din Florin Busuioc, Petru (Peter?) Lakatos, Miron Nica, Attila Dezsi și, desigur, Cosmin Nicula și Nicu Marcu – care susține linia (nouă) trasată de actualul președinte al Curții, în ciuda orgoliilor și unor idiosincrazii personale, indică fără îndoială existența unor cerințe ferme ale partidelor puterii, transmise consilierilor de conturi pe care i-au nominalizat și susținut să acceadă în conducerea Curții.

Totuși, această masă critică nu putea garanta succesul unei dezbateri în Plen pe tema amendamentelor aduse de guvern (!) și parlamentarii puterii la proiectul de modificare a legii Curții de Conturi, tocmai pentru că este vizibilă afectarea independenței consilierilor de conturi; aș se și explică de ce nu au fost puse pe ordinea de zi a Plenului și nu au ajuns la vot, ca să se poată emite o Hotărâre. Aspect ce nu l-a deranjat însă pe Florin Busuioc când a afirmat în Comisii, la Camera Deputaților (probabil o va face și la Senat) că Plenul susține amendamentele de modificare a legii.

Dacă Florin Busuioc execută fidel ordinele lui Liviu Dragnea13, Plenul Curții ar trebui totuși să se autosesizeze și să pună chestiunea amendamentelor în discuție, să le voteze, pentru că are responsabilitatea intrinsecă, de care nu se poate deroba, de a apăra independența Curții de Conturi a României!


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






















1556 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version