Un clip postat de domnul ministru Răzvan Cuc cu ocazia recentei vizite inopinate pe șantierele autostrăzii A1 Lugoj-Deva, ilustrează pe larg cum ministrul își exprimă grija pentru cetățeni, declară că România și guvernul vor autostrăzi, și dă vina pe constructori pentru întârzierile șantierelor, amenințând cu rezilierea contractelor. Cred că se cuvin făcute câteva precizări, bazate pe date publice și vizibile în teren, dar poate mai puțin cunoscute publicului larg.
Lugoj-Deva lot 2 (sursa)
Prima scenă, și cea mai lungă, a clipului este realizată pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva. Este o alegere oarecum surpinzătoare dat fiind că acest lot se află deja din februarie în trafic în cea mai mare parte, între Traian Vuia și Margina. Constructorul a terminat de fapt acel tronson în decembrie, dar Ministerul Transporturilor a avut nevoie de câteva luni să găsească o soluție legală pentru deschiderea parțială a lotului. În timp ce lotul nou-nouț stătea nefolosit, au avut loc cel puțin două accidente mortale pe DN68A între Traian Vuia și Margina, având deci ministerul ca autor moral.
Capătul estic al porținii de 4,5 km aflate încă în construcție pe lotul Lugoj-Deva 2. Sursa: forum.peundemerg.ro, 24 iulie 2017
Mai mult, singura parte a lotului aflată încă în construcție (secțiunea D, 4,5 km) nu va fi legată în acest deceniu de nici un drum în capătul său estic, pentru că acolo se vor construi celebrele “tuneluri pentru urși” (secțiunea E) care, așa cum ne spune și dl. ministru, vor fi relicitate ca lot separat. Așadar, lotul 2 nu mai prezintă nici o miză pentru șoferi, dar domnul ministru, având în dreapta sa pe șeful CNAIR, pare că nu știe asta (“ce să le spun oamenilor? Că a plouat și ați întârziat?” etc). Deși a dezlănțuit aceasta tiradă pe un tronson fără nici o utilitate pentru “oameni” (pe termen mediu), făcând pe orice cunoscător să zâmbească, critica a fost preluată pe larg în clip, pentru necunoscători probabil.
Ca un amănunt inedit, cei 4,5 km rămași în construcție pe acest lot se termină într-un stâlp care nu a fost încă relocat. Asemenea relocări de utilități sunt o altă cauză importantă a întârzierilor pe șantierele de autostrăzi, și depind în mare măsură de proprietarul respectivelor utilități, nu de constructor.
Secțiunea E a lotului 2 ilustrează o altă cauză a întârzierilor autostrăzilor din România: deși se știa încă din 2012 că trebuie construite tuneluri, ele nu au fost încă scoase la licitație de minister. Domnul ministru și-a adus o contribuție la această întârziere, declarând la începutul anului că tunelurile nu vor mai fi construite și că se va reveni la proiectul inițial, ce prevede săpături (debleuri) cu adâncimea maximă de 35m și lungime totală de câțiva kilometri, pe care organizațiile de mediu le-au respins fiindcă ar fi afectat migrația mamiferelor mari. Probabil în urma vizitei la Bruxelles din aprilie domnul ministru a înțeles că acest demers nu are sorți de izbândă, dar această repliere elastică a durat câteva luni, ce puteau fi mai bine folosite pentru autostrăzile din România… Se cam știe însă că ministerul duce lipsă de specialiști care să poată verifica proiecte de tunel, și că frica de tuneluri afectează infrastructura din România de mai multe decenii. De exemplu tunelurile de cale ferată aflate în execuție la vest de Sighișoara folosesc metode învechite pentru că nimeni din minister nu poate verifica metode moderne de construcție a tunelurilor. Așa că să nu ne mirăm dacă vom mai aștepta după licitația ”tunelurior pentru urși”, deși proiectul lor a fost deja realizat de constructorul lotului 2.
Lugoj-Deva lot 3 (sursa)
Nici decorul celei de a doua scene din clip nu îl ajută pe domnul ministru. Este filmată la Holdea, unde, la presiunile societății civile și a realității din teren, a fost adăugat un nou nod rutier, pentru a nu lăsa nefolosiți 10 km de autostradă (Holdea-Grind) care ar fi fost altminteri inaccesibili din cauza întârzierii tunelurilor. Ministerul are la Holdea două mari restanțe. În primul rând, noul nod rutier nu a fost încă adiționat la contract, adică constructorul lucrează pe ochi frumoși. În al doilea rând, ministerul nu a eliberat autorizația de construire, deci constructorul e nevoit să lucreze neautorizat, sperând că ministerul își va face treaba până la urmă și totul va intra în normal. Vedem așadar la Holdea un ministru cu temele nefăcute care vine pe șantier și amenință cu rezilierea, pe un lot unde constructorul îi face până la urmă un favor, și unde ministerul a aprobat deja lucrări finalizate în proporție de aproape 80%.
Din păcate temele ministerului nu vor fi gata prea curând la Holdea. Pentru autorizația de construire mai erau necesare exproprierile suplimentare aferente noului nod, proiectul tehnic realizat de constructor fiind deja aprobat de minister (CNAIR) de anul trecut. Ei bine, oamenii din subordinea domnului ministru au greșit o cifră din numărul unei parcele cadastrale, reușind astfel performanța de a expropria pe altcineva, la 2 km distanță! Este cu atât mai frustrant cu cât pasionații construcției de autostrăzi au semnalat această eroare încă din stadiul de proiect al hotărârii de guvern, adică la începutul anului și al mandatului domnului ministru, dar eroarea a rămas necorectată până în iulie când hotărârea a fost emisă. Necunoscătorii îl felicită însă pe domnul ministru pe Facebook pentru discursul de la Holdea. Din păcate comentariile la postare sunt deschise doar pentru prietenii domnului ministru.
Lugoj-Deva lot 4 (sursa)
În ce privește lotul Lugoj-Deva 4, domnul ministru laudă (în textul care însoțește clipul video) constructorul român care a contractat acest lot, și pe bună dreptate. Textul trasează însă un contrast între constructorul român de pe lotul 4 și constructorii ”italian și spaniol” de pe loturile 2 și 3. Asta poate suna bine pentru necunoscătorii mândri că sunt români, dar pasionații domeniului știu că de-a lungul vremii am avut atât constructori străini care au terminat autostrada cu mult înainte de termen (Timișoara-Lugoj lot 2) cât și constructori români care au deturnat banii de autostradă ca sa-și cumpere avioane (Nădlac-Arad). De asemenea, se știe că constructorul român de pe lotul 4 nu a avut autorizație de construire de la minister timp de vreo doi ani, și acum recuperează timpul pierdut. Experiența arată că până și constructorii foarte buni se pot confrunta cu situații neprevăzute, spre exemplu același constructor român a avut de rezolvat alunecări de teren pe tronsonul A3 Gilău-Nădășelu, care au întârziat proiectul cu câteva luni. Acele alunecări au fost ignorate de media dar o alunecare recentă pe lotul Lugoj-Deva 3 (constructor spaniol) a fost intens mediatizată.
Este interesant de precizat aici că și pe o porțiune din lotul 4 lipsește autorizația de construire. Pentru a o primi, acest constructor de drumuri trebuie să mute niște lilieci! Aceasta este o altă cauză a întârzierilor: să ceri constructorilor să facă lucruri la care n-au cum să se priceapă, în loc să le predai terenul cu descărcările arheologice, proiectul tehnic și toate avizele și autorizațiile pregătite (cum se întâmplă în Ungaria de exemplu).
Important în acest context este că la inclusiv la sfârșitul lunii iunie domnul ministru dădea ca sigure pentru 2017 loturile Lugoj-Deva 3 și 4. Despre lotul 4 ce se știe cam de anul trecut că termenul 2017 este nerealist având în vedere că constructorul nu poate nici măcar întoarce basculantele în zona cu lilieci. Stadiul fizic al lotului este de 53% și nici chiar acest foarte bun constructor nu poate progresa cu mai mult de 3-4% pe lună. Cât despre lotul 3, o inaugurare în 2017 este probabil compromisă definitiv de întârzierea autorizației de construire la Holdea prin gafa cadastrală a ministerului. Așadar, dacă kilometri promiși pentru acest an nu se realizează, este poate mai simplu să dăm vina pe constructorii străini, în loc să rezolvăm restanțele ministerului în ce privește acte adiționale, autorizații de construire, etc.
Citeste intreg articolul si comennteaza pe Contributors.ro
