Romania impreuna cu alte peste 50 de state vor initia „primul val” al schimbului automat de informatii incepand cu luna septembrie 2017, in contextul unui acord elaborat de Comisia Europeana si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). Cele doua institutii au elaborat Standardul Global pentru Schimbul Automat de Informatii Financiare si Acordul Multilateral pentru Schimbul Automat de Informatii. Acestea ofera un cadru unitar, conceput pentru a facilita schimbul de informatii dintre autoritatile fiscale la nivel global, prin intermediul institutiilor financiare din jurisdictiile respective.
- Romania, in primul val
„In eforturile de a asigura cresterea transparentei fiscale la nivel global, schimbul automat de informatii reprezinta un pilon important ce asigura cooperarea intre autoritatile fiscale din diferite state. Este imbucurator ca un numar tot mai mare de tari adopta initiative si isi asuma obiective importante in aceasta directie”, spune Maria-Cristina Florea, Manager servicii fiscale in cadrul Deloitte Romania.
In vederea asigurarii cadrului legal necesar schimbului automat de informatii, prevederile Standardului au fost transpuse recent in Romania prin intermediul Codului de Procedura Fiscala, care va intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2016. Standardul se axeaza pe trei dimensiuni: institutiile financiare raportoare, informatiile ce trebuie raportate si conturile care fac obiectul raportarii.
Institutiile financiare care vor asigura realizarea schimbului de informatii includ, desigur, banci si institutii de custodie, dar si alte institutii financiare cum sunt brokerii, anumite entitati de investitii sau companii de asigurari, sfera institutiilor raportoare fiind mai extinsa decat in cazul Foreign Account Tax Compliance Act (FATCA), initiat de SUA si aprobat in 2010.
„Spre deosebire de FATCA, trebuie retinut faptul ca aplicarea standardului nu implica majorarea sarcinii fiscale pentru contribuabili, prin stabilirea de impozite suplimentare prin retinere la sursa aplicabile, in caz de neconformare”, explica Georgiana Chirila, Senior Consultant servicii fiscale la Deloitte Romania. „Scopul facilitarii schimbului de informatii la nivel global este ca autoritatile fiscale din diferite jurisdictii sa poata verifica daca pentru sumele depozitate în conturi din strainatate au fost platite impozite, asigurandu-se pe aceasta cale transparenta fiscala.”
„In vederea indeplinirii acestui scop, clientii institutiilor financiare raportoare vor fi supusi unei proceduri specifice de examinare, urmand ca in anumite situatii, informatii privind sumele financiare detinute de acestia sa fie transmise autoritatilor fiscale romane. Aceste informatii includ, printre altele, date de identificare pentru titularii de cont (nume si prenume, tara de rezidenta, numarul de identificare fiscala, numarul de cont etc.), precum si informatii privind veniturile detinute in cont”, spune Florea.
- Ce urmeaza?
Este important de mentionat faptul ca schimbul automat de informatii financiare vizeaza veniturile din investitii, precum dobanzi, dividende, castiguri de capital etc. detinute de contribuabili in conturile institutiilor financiare.
„Conturile care fac obiectul raportarii vizeaza atat conturile detinute de persoane fizice, cat si conturile detinute de entitati, conturi ce vor fi supuse unei proceduri specifice de examinare si daca este cazul si de raportare”, adauga Chirila. „In anumite situatii, institutiile financiare vor trebui sa aiba in vedere doar conturi care depasesc anumite plafoane, asa cum sunt acestea prevazute de Codul de Procedura Fiscala.”
Avand in vedere perioada scurta pana cand standardul devine aplicabil, si specificitatea procedurii de examinare a conturilor noi si preexistente, institiutiile financiare sunt supuse unui efort considerabil, atat sub aspect procedural cat si administrativ.
„Pentru a facilita schimbul automat de informatii, institutiile financiare trebuie sa asigure implementarea de sisteme informatice noi sau actualizarea celor existente, prin desfasurarea de activitati care presupun, de exemplu, evaluarea programului AML existent in vederea stabilirii eficientei sale in identificarea persoanelor raportabile, revizuirea si actualizarea procedurilor de AML, revizuirea si modificarea documentatiei de deschidere a conturilor etc.”, explica reprezentantele Deloitte Romania. „In plus, din perspectiva procedurala, se impune o buna informare, pregatirea personalului în vederea implementarii cerintelor standardului si, nu in ultimul rand, o educare a clientilor pentru furnizarea informatiilor necesare.”
In acest sens, la nivelul institutiilor financiare, implementarea schimbului automat de informatii va avea implicatii multiple, inclusiv asupra departamentelor operationale, de gestiune de riscuri, juridice, financiare, de conformitate.In aceste circumstante, desi schimbul automat de informatii are fundamente de ordin fiscal, urmarind facilitarea transparentei fiscale, gestionarea implementarii sale va genera o povara administrativa pentru sectorul vizat.
In incheiere, specialistii Deloitte atrag atentia ca „nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca Standardul constituie un demers important in lupta autoritatilor cu dificultatile generate de evaziunea fiscala. Aplicarea sa in mod uniform va consolida colaborarea intre statele semnatare si va crea un cadru eficient de colectare a impozitelor si totodata un reper la nivel european si international in materie de transparenta fiscala.”
