7 intrebari pentru BNR

de Andreea Paul     Comisia de buget finante si banci
Joi, 22 ianuarie 2015, 12:20 Actualitate | Opinii


Andreea Paul, la Comisia de Buget, Finante si Banci
Foto: Hotnews
 Din start vreau sa demontez doua mituri invocate de multi: cum ca piata libera stabileste cursul francului si cei creditati in franci au fost "lacomi". Nu avem nicio piata libera aici: avem o decizie administrativa a Bancii Nationale a Elvetiei de a nu lasa cursul sa coboare sub 1,20/euro timp de peste trei ani (2011-2014) si ridicarea brusca a interdictiei, in conditiile in care speculantii de pe piata valutara au mizat toti pe deprecierea francului elvetian fata de euro. Nu speculantii si deciziile administrative sunt fortele pietei libere, ci cererea si oferta. Lumea s-a refugiat pe franc cand creditele aveau dobanda mica, in plina bula imobiliara, pentru ca asa li s-a recomandat de catre institutiile creditoare, desi la creditele ipotecare pe 20-30 de ani se stie ca acest avantaj e mult mai mic decat dezavantajul riscului valutar.

2. Creditarea in franci elvetieni nu e de neglijat: peste 15% din stocul total de credite acordate populatiei in valuta pana in noiembrie 2014 sunt in franci elvetieni, echivalentul a 9,8 miliarde lei (detalii: 4.66% in total credite; 9.51% in total credite pentru populatie; 15.65% in total credite pentru populatie in valuta).

3. 50% din creditele in francii elvetieni sunt pentru cei cu venituri nete lunare mai mici de 1500 lei. 72% din numarul de credite in CHF au venituri sub 2500 lei net. Asadar, creditarea in franci elvetieni a fost expandata oportunist de catre banci tocmai catre debitorii mai vulnerabili, care au fost expusi unor riscuri mai mari.

4. In cazul creditelor acordate persoanelor fizice, cea mai mare pondere este detinuta de creditele de consum garantate cu ipoteci (aproximativ 61%); creditele destinate cumpararii de locuinte au o pondere de aproximativ 32%), ponderea altor tipuri de credite fiind marginala.

5. UE recunoaste in preambulul directivei 17/2014/UE in care se analizeaza practicile bancare din 2003-2013, la art (4) ca am asistat la: "practici iresponsabile de imprumut (...), problemele sunt determinate de deficientele pietei si ale reglementarilor, dar si de alti factori".

Am invocat trei intrebari sub forma a trei potentiale solutii, fara imixtiunea statului, un adevarat test pentru ARB si pentru patronatul bancar. Acestea ar fi variante de solutii pentru a impiedica saracirea extrema a populatiei imprumutate in valute exotice, pentru a impiedica executarea silita a bunurilor depuse ca garantii ipotecare de catre debitorii de buna credinta, in cazul in care cei indatorati nu aleg calea emigratiei pentru castiguri occidentale care sa le permita acoperirea ratelor.

1. Care e cursul la care pot accepta compromisul cu clientii? Cum v-ati gandit sa rezolvati situatia dificila a rambursarii creditelor in franci elvetieni? Este in interesul dvs. Daca nu aveti dvs o solutie, atunci o facem noi? In alte tari vi s-au impus solutii. Eu va lansez provocarea sa propuneti dvs solutia.

2. Este posibila prelungirea maturitatii creditului si micsorarea ratei, a.i. valoarea neta actualizata pe principalul marit de rata sa ramana neschimbata? Poate asista BNR aceasta solutie? Afecteaza lichiditatea sau solvabilitatea bancilor? Care ar fi costul de capital pentru banci? BNR poate accepta costuri de provizionare?

3. Daca nu acceptati aceasta varianta si nici varianta unui curs al francului diferit de cursul spot, adica cursul pietei, atunci va propun a treia cale de urmat, si poate cea mai usor de negociat intre banca si client: reducerea semnificativa a dobanzilor si a costurilor de administrare a creditelor in vremuri de calamitati financiare si diminuarea aferenta a profiturilor bancilor? Care este spatiul negociabil pe care ni-l propuneti?
Este in interesul dvs. daca sistemul bancar, prin ARB, nu are o solutie, atunci o facem noi in Parlament? In alte tari s-au impus solutii administrative, coercitive si costisitoare pentru banci. Eu am lansat provocarea sa propuneti dvs solutia.

Intrebari pentru BNR:

1.In anul 2007, BNR a emis reglementari care au ridicat gradul maxim de indatorare a persoanei fizice, de la 40% la 70%. Pentru creditele in franci francezi ati permis bancilor sa isi stabileasca singure praguri de indatorare maxime, prin norme interne, supuse unei aprobari prealabile a BNR. De pilda, banci ca Volskbank (care a facut publice raportari cu privire la aceste aspecte) sa ridice pragul la 90% si, uneori, sa renunte, pur si simplu, la pragurile de indatorare, ajungand ca acestea sa fie de 100% sau chiar mai mult ¬ ceea ce inseamna ca persoana imprumutata nu numai ca nu isi mai acoperea din venituri ratele, dar trebuia sa aiba resurse adiacente suplimentare. Considerati ca ati stimulat apetitul pentru risc al bancilor? Considera BNR ca a permis bancilor ca, prin reclame infrumusetate, agresive, deceptive, sa racoleze un numar enorm de mare de consumatori de credite in franci elvetieni?

2. Cand a inceput BNR sa avertizeze asupra creditelor in franci elvetieni ca sunt potential periculoase? Cati bani a cheltuit si cat efort a depus BNR pentru a avertiza populatia asupra riscului creditelor in franci elvetieni inainte de aparitia crizei in Europa (2008) si in Romania (2009)?

3. De ce nu a interzis BNR creditarea in franci elvetieni in anul 2008, asa cum a facut, spre exemplu, Banca Centrala a Austriei? Dl Steven van Groningen, presedinte de banca si vice-presedinte (la acea vreme) al ARB, a cerut public acest lucru, in 2008. Creditele in CHF au fost acordate din 2005 pana in 2008, cu varful de volum in 2007; pana in august 2008 (Reg. BNR, 11/2008,http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=22 ), BNR nu a facut referire in reglementari la riscul valutar. Chiar si in acest regulament, BNR lasa la nivelul politicii interne a bancilor comerciale luarea in considerare a riscului valutar corelat cu statistica cursului valutei de acordare a creditului vs cursul leu din ultimele 18 luni (desi erau credite pe minim 20 de ani). Pe acest subiect, BRD nu a acordat credite deoarece "Am considerat atunci, analizand atent istoria acestei valute (CHF, nota mea) a unei tari cu statut de ᅡrefugiu financiarᅡ in perioade de criza, ca riscurile legate atat de rata de schimb, cat si de variabilitatea dobanzii de referinta erau prea mari atat pentru banca, cat si pentru clienti in CHF."

4. De ce considera BNR ca un contract de credit ipotecar, in care persoana fizica isi finanteaza cumpararea sau constructia locuintei familiale, este identic ca structura economica si juridica cu contractele comerciantilor cu bancile?

5. De ce echivaleaza BNR un contract de credit ipotecar cu un contract cu privire la riscul valutar (contract aleatoriu, hedging, instrument financiar derivat)? De ce considera BNR ca tot riscul acestui contract trebuie sa fie trecut pe capul consumatorului, in timp ce managerii bancilor iresponsabile care le-au pus pe piata raman nesanctionati?

6. Are cunostinta BNR de faptul ca multe banci din Romania (exemple : OTP, Credit Europe, Bancpost) isi exporta contractele la societatile mama sau la SPV-uri inregistrate in Olanda? Daca da, de ce permite acest comert? Daca nu, de ce nu sunt sanctionati responsabilii cu supravegherea sistemului? De ce permite BNR bancilor vanzarea catre colectorii de creanta a debitelor neperformante ale consumatorilor, uneori si cu 2% din valoare nominala, in timp ce nu permite stergeri echivalente ale datoriilor consumatorilor? Cred ca BNR ar trebui sa ne prezinte un raport referitor la numarul creditelor in CHF acordate persoanelor fizice : cate au fost acordate, cate au fost stinse complet prin neplata si mai ales cate credite active au fost fie transferate catre alte sucursale externe ale bancii mama, fie au fost externalizate la entitati nebancare externe/interne.

7. In sistemul judiciar din Romania s-au pronuntat mii de hotarari ale instantelor prin care s-a dispus eliminarea din contracte a clauzelor abuzive, inclusiv clauza de risc valutar. De ce BNR nu a interzis, in virtutea calitatii sale de autoritate de control si supraveghere a pietei bancare, toate contractele ¬ tip care contin aceleasi clauze abuzive? De ce nu a sanctionat BNR acele banci care au fost condamnate de instante la eliminarea din contracte a clauzelor abuzive?


N.Red. Andreea Paul este membru al Comisiei de Buget, Finante si Banci a Camerei Deputatilor si lector univ la ASE.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















6832 vizualizari

  • +7 (7 voturi)    
    intrebari (Joi, 22 ianuarie 2015, 12:22)

    GigiMuski [anonim]

    Pai asta ar trebui sa-l intrebati pe dl Isarescu cand il chemati in Parlament..nu sa le puneti retoric pe net..ca aici nu va raspunde nimeni de la BNR; si cred ca asta e rolul comisiei din care faceti parte.La final am si eu o intrebare - ce a facut comisia din care faceti parte in toti acesti ani cand populatia a fost saracita cu girul BNR ?
    • 0 (0 voturi)    
      Doamna porneste de la o premiza gresita (Joi, 22 ianuarie 2015, 13:08)

      snowflake [utilizator] i-a raspuns lui GigiMuski

      1) Iata premiza gresita: "Nu avem nicio piata libera aici: avem o decizie administrativa a Bancii Nationale a Elvetiei de a nu lasa cursul sa coboare sub 1,20/euro timp de peste trei ani (2011-2014) si ridicarea brusca a interdictiei"
      Propozitia citata mai sus ar fi fost corecta daca ar fi inceput cu "Nu am avut" dar incepe cu "Nu avem" ceea ce este gresit. Abia acum cand interventia bancii centrale elvetiene a incetat avem o piata libera si in intervalul 2011-2014 nu am avut o piata libera.
      Totodata ii adresez o intrebare domnei Paul si astept un raspuns sincer: aveti in acest moment credite in chf? daca da atunci cat mai aveti de plata?
      2) Sa nu isi imagineze cineva ca bancile care au acordat credite in franci nu vor inregistra pierder pentru neghiobia pe care au facut-o pentru ca indiferent ce se va intampla vor inregistra pierderi ( daca nu isi ajuta clientii vor suporta riscul ca acestia sa nu mai plateasca ratele si sa se trezeasca peste noape co o noua gramada de imobile pe care nu le pot vinde, daca accepta alt curs sau reduc dobanzi pierd din start riscul de neplata insa nu va disparea poate doar se va reduce ).
      3) Sa nu ne facem ca uitam de presiunea pe care aproape toata societa o punea asupra bnr de a elimina plafoanele de indatorare inainte de 2007. Actiunea BNR a fost in intampinarea cerintelor societatii.
      4) Ce au facut politicienii pentru a preveni supraindatorarea si supraexpunerea populatiei, atat in 2007 cat si azi?
      5) o simpla curiozitate. A analizat cineva ce au facut rusii dupa ce rubla s-a devalorizat fata de euro pentru clientii care s-au imprumutat in euro?
  • +1 (1 vot)    
    Comentariu sters de utilizator (Joi, 22 ianuarie 2015, 12:30)

    [anonim]

  • 0 (2 voturi)    
    Nu cumva sunteti cumva (Joi, 22 ianuarie 2015, 12:59)

    HansBrinker [utilizator]

    aceasi Dna Paul (Vass) care acum 4 ani aplauda si sustinea taierea indemnizatiei mamelor? Frumoasa atitudine in calitate de femeie. Nu stiu si daca in calitate de mama (sper ca nu). Parca pe atunci erati o mare adversara a PNL. Acum sunteti membra PNL.
    Vad ca ati devenit si specialista in franci elvetieni.
    • 0 (2 voturi)    
      S-a trezit si postacila (Joi, 22 ianuarie 2015, 14:51)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui HansBrinker

      Ce legatura are indeminzatia pentru mame cu creditele in franci?!? Daca ai ceva de spus despre afirmatiile duduii, spune, daca vrei doar sa o acuzi ca n-are dreptate fiindca poarta basca, mergi pe site la antena3.
  • -2 (2 voturi)    
    Propuneri (Joi, 22 ianuarie 2015, 13:07)

    aladdin [utilizator]

    Dintre propunerile dvs doar cea de a treia mi se pare viabila. Solutiile, care speram totusi sa fie gasite si acceptate nu trebuie sa mute, direct sau indirect, o parte din costurile aferente implementarii acestor solutii asupra statului, adica asupra intregii populatii din care, peste 90% probabil, nu are un credit in CHF. Vinovatia este impartita intre banci si clienti, unele pentru ca au dat credite pe banda rulanta, oricui, oricat si unii pentru ca s-au lacomit si s-au indatorat la plafonul maxim posibil fara sa se gandeasca macar o clipa cum ar putea fi nu peste 20-30 ani, dar macar peste 5-10.
    Bancile au dat CHF si cer CHF, e normal. Insa, decat sa ajunga sa piarda din asemena credite, eu cred ca ar putea macar sa iasa pe 0. Sa renunte la marja lor si la comisioanele curente si poate valoarea ratei va scadea suficient ca oamenii sa poata plati in continuare. Cred ca ar fi o solutie win-win si singura pe care o gasesc acceptabila din punctul meu de vedere, care nu am de ce sa platesc pentru faptul ca unii au imprumutat sume uriase intr-o moneda prea putin cunoscuta si acum nu le mai pot returna. Multi abia puteau plati ratele la momentul contractarii creditului, nu au lasat niciun pic de loc de manevra. Din pacate pentru ei, erau majori si in deplinatatea facultatilor mintale cand au semnat.
    Probabil prea putini ar fi putut sa prevada ce s-a intamplat, insa prudenti putem fi. Rata mea pe terment lung (>15 ani) reprezinta sub 10% din veniturile familiei. Rate pe termen scurt (sub 1 an) fac doar in lei, fara dobanda, cu card de cumparaturi iar astea ajung pana la maxim 15% din venituri.
  • +2 (2 voturi)    
    Bune intrebari (Joi, 22 ianuarie 2015, 13:30)

    andrei [anonim]

    Felicitari doamnei Paul pentru felul in care a pus problema.

    Sa speram ca vom primi si raspuns din partea reprezentantilor BNR
  • +1 (3 voturi)    
    de neinteles (Joi, 22 ianuarie 2015, 13:50)

    miki [anonim]

    1. Cu privire la BNR - nu credeti ca trageti prea mult laraspundere BNR-ul de ce nu a atentionat, de ce nu a interzis etc? Pai daca BNR -ul sau oricine altcineva ar fi stiut ca vine criza, ca se va devaloriza si apoi valoriza francul cred ca ar fi fost cei mai tari din lume. Lucrurile astea nu le-a stiut nimeni, ca de le-ar fi stiut s-ar fi imbogatit.

    2. Cu privire la ratele in franci si pretinsele solicitari de transformare in lei, sau pastrarea cursului istoric chiar mi se par aberatii si explic si de ce.
    Pai daca tu ai luat de la mine cu imprumut 2 mere si tu ai livada de pere e problema ta, tu inapoi trebuie sa imi dai tot cele doua mere, pe care eu banca le-am luat de la altii tot mere. Cate pere din livada ta dai pe cele 2 mere e problema ta, eu doar ti-am cerut merele inapoi. Ca indicat ar fi fost sa iei creditul in pere ca ai livada de asa ceva e altceva, atunci ai fi fost destept nu mai stateai sa cauti cu cat le schimbi in mere.
  • +1 (5 voturi)    
    INCREDIBIL (Joi, 22 ianuarie 2015, 13:53)

    jidanul [utilizator]

    N-am crezut ca voi ajunge sa-i dau dreptate vreodata, d-nei Andreea Paul in opinile ei despre economie, finante si banci dar, acum trebuie sa-i dau dreptate. Cele 7 intrebari sunt devastatoare pentru sistemul bancar romanesc condus de BNR. Din aceste 7 intrebari se vede clar si limpede atat esecul BNR-ului in supravegherea sistemului bancar romanesc, dar si complicitatea BNR-ului cu bancile, care au dus la dezastrul din sistemul bancar din Romania, in cea ce priveste creditarea in ansamblu, nu numai in franci elvetieni, dar si in euro si lei. Razultatul acestor doua erori enorme ale BNR-ului, este faptul ca BNR-ul, in calitate de institutie a natiunii romane, NU a aparat, protejat si intervenit penrtu clientii bancari romani si din Romania, cum era logic si normal. Este evident pentru cine mai are chiar si foarte putin bun-simt ca BNR-ul si bancile trebuie sa suporte neconditionat urmarile abuzurilor bancare, extrem de grave, si sa plateasca penrtu ele. In acest moment veniturile romanilor trebuie securizate impotriva oricaror abuzuri si dezechilibre financiar-bancare, de catre toate institutile Statului Roman. Furtul, jefurea si talharirea poporului roman de catre banci, IFN-uri, alte institutii financiare si companii furnizoare de servicii, TREBUIE sa se OPREASCA DEFINITIV, deoarece impactul social al acestei probleme financiar-bancare privind creditarea este la nivel national, siguranta financiara a romanilor fiind pusa grav in pericol (cod rosu). Din acest moment toata clasa politica romaneasca, inditerent de doctrina politica, trebuie sa fie total alaturi si unit de poporul roman.
    • -1 (1 vot)    
      Vezi ca (Joi, 22 ianuarie 2015, 15:34)

      SKLR87 [anonim] i-a raspuns lui jidanul

      in acelasi timp BNR-ul are si micile roluri de a asigura stabilitatea pietei financiare si de a apara interesele institutiilor financiare in fata unei gloate de neghiobi care nu au auzit in viata lor de conceptul de risc valutar si le-a iesit lor pasenta cum ca daca nu se incadreaza la credit in valuta in care realizeaza venit, ar fi mai bine sa se imprumute in franci.

      Pana la urma, daca nu iti convine sa traiesti sub talpa asupritoare a bancilor si a altor asemnea monstri ai capitalismului, esti binevenit oricand la Nutu. Poate te lasa sa si alegi in ce cusca de lei sa te arunce.
  • -1 (1 vot)    
    uau... (Joi, 22 ianuarie 2015, 14:07)

    PedaGogu [utilizator]

    De ce nu 6 sau 8 intrebari, taman 7? E un numar magic?
    Problema este subiectiva, depinde de ce parte a baricadei esti (ai sau nu credit in CHF). Restul e gargara. Ar fi curs rauri de spume si cerneala daca BNR ar fi intterzis creditele in franci, s-ar fi spus ca sugruma libera concurenta, ca nu lasa populatia sa ia credite la dobanzi mici, ca vrea sa-i jupoaie pe clienti cu dobanzile la lei etc. Si intrebare auxiliara - ar fi fost o decizie de piata libera? Lasand asta la o parte, daca scadea cursul la franc ce intrebari mai adresa doamna Paul (Vlass, ca sa nu uitam despre cine e vorba) catre BNR despre fraierii care au luat credite in lei la dobanzi de 2-3 ori mai mari decat cei cu franci?
    Agitatia de acum e asemanatoare cu a celor care au dat in judecata companiile producatoare de tigari ca nu le-au spus ca o sa moara de cancer daca fumeaza prea mult. De parca nu era evident ca fumatul e riscant, trebuia sa le faca cineva studii ca sa le arate ca daca fumeaza 2 pachete pe zi o sa fie curati pe dinauntru.
    Deci calm si nu mai cautati atatia tapi ispasitori. Fiecare e cu partea lui de vina, mai bine ganditi-va cum sa-i faceti sa se inteleaga intre ei, sa nu moara nici clientii, nici bancile. Si mai ales sa nu umblati la pusculita statului, ca niste buni liberali ce sunteti!!!
  • +2 (4 voturi)    
    multa demagogie (Joi, 22 ianuarie 2015, 15:00)

    bogdan1477 [utilizator]

    Incepe sa mi se faca greata cind vad cu cita demagogie sar toti sa infiereze bancile si BNR. In conditiile in care prin 2007 toti politicienii la unison urlau la bnr ca-u obtuza, ca-i fricoasa, ca sta in calea fericirii omului de rind, ca de ce se baga peste piata libera si impune graduri de indatorare, etc,etc. Acu, tot politicianul sta pe sta ca vulturul peste bietul creditat care-si vede rata crescuta cu 40% in 5 zile si critica bnr si bancile...

    Lasand a o parte aceasta harmalaie, e clar ca solutia nu trebuie sa vina nici de la BNR nici de la parlament, nici de la guvern. Solutia trebuie sa vina de la banci si de la clienti, care trebuie sa-si imparta pierderile. Altfel, mare parte din clienti vor ajunge in imposibilitate de plata si li se vor executa garantiile iar bancile se vor trezi calare peste citeva zeci de mii de locuinte scoase la vinzare din care vor recupera maxim 30%, avind in vedere pe de o parte faptul ca acum garantia e departe de a acoperi gaura si pe de alta parte faptul ca piata (deja inundata cu apartamente la 30.000 eur la marginea oraselor) va fi inundata cu alte zeci de mii de apartamente scoase la vinzare.
  • +2 (2 voturi)    
    chf (Joi, 22 ianuarie 2015, 15:07)

    geta [anonim]

    Daca , bancile nu mai dau credite in CHF din 2010, este clar ca nu mai are de ce sa se imprumute in CHF pe piata interbancara deci , costul cu achizitionarea de CHF ESTE 0 , toata diferenta de curs intrandu-i in buzunar umflandu-i (poate pana plesnesc ) pe toti bancherii. Statul trebuie sa intervina , in sensul inghetarii CHF la un curs rezonabil , asa cum face si cu euro , pentru ca el a atentat la integritatea noastra prin aceea ca ne-a taiat salariile pe care ne-am bazat ( fiind un drept fundamental )atunci cand am contractat creditul , salarii pe care nu le-am mai recuperat niciodata cu adevarat.
    Banca trebuie sa imparta din profitul ei care niciodata nu-i ajunge ,(camatarie legala) pentru cane-au vandut un produs fara date tehnice concrete, am semnat contractul in ziua in care am luat banii , nu ne-au spus ca puteam negocia cursul , si ne-au incredintat ca este cea mai buna solutie . era primul credit ( si singurul pentru ca ne-a si inmormantat) .
  • 0 (2 voturi)    
    po pulista de "dreapta" (Joi, 22 ianuarie 2015, 15:32)

    Nevermind [utilizator]

    La punctul 1 este o intrebare jalnico-patetica, venind din partea unei "liberale". Cam la fel si pentru 2,3,4,5 si 6.

    Intrebarea 7 este singura cat de cat logica si valida, restul fiind o macaneala stangista.
  • 0 (2 voturi)    
    Bravo (Joi, 22 ianuarie 2015, 15:50)

    autor_necunoscut_84 [utilizator]

    Ohooo, bravo de trei ori. Cineva care pune accentul pe i in sfarsit. BNR nu si-a facut treaba cum nici acum nu si-o face si in plus are tupeul sa vina cu un om incompetent ca sef la supraveghere.

    Stiu din experienta ca supravegherea de la BNR este de tot rasul. Bancile mari sunt supraavantajate iar cele mici sunt puricate in ultimul hal.

    Conteaza cine are trecere la Cinteza, nu-i asa?
  • -1 (1 vot)    
    CHF SI ALTE VALUTE (Joi, 22 ianuarie 2015, 17:45)

    WILLY [anonim]

    Nu sunt economist dar vreau sa ridic o problema: daca o persoana a imprumutat o suma de franci sau alta valuta de la o banca aceasta persoana este datoare sa returneze bancii, intr-un timp stabilit de comun acord cu banca, aceasta suma (sa o numim principal) in aceeasi valuta. Pana aici totul clar.Pentru acest serviciu de imprumut pe care banca il face clientului, clientul plateste bancii o suma de bani, reprezentata in termeni bancari de dobanda. Dupa cum am spus, clientul are obligatia sa inapoieze bancii principalul in valuta respectiva, insa banca pretinde si pretul serviciului in valuta si mai mult la cursul zilei. De cand moneda noastra de plata a serviciilor este alta decat leul??? De ce legile tarii permita ca un pret pentru un serviciu sa se modifice dupa incheierea contractului? Din cate imi dau eu seama, cel care a facut imprumutul ar trebui sa plateasaca doar principalul in respectiva valuta nu si dobanda. Dobanda ar fi trebuit sa fie stabilita inca din ziua in care banca a oferit serviciul, deci in ziua acordarii imprumutului, si pretul pentru servici sa nu se modifice pe parcurs. Banca nu ofera nimic in plus de acel serviciu pe care l-a facut initial, insa pretinde mai mult!!! Cu ce drept cere mai mult daca nu ofera nimic altceva? Practic prin legile actuale se permite bancilor sa se imbogateasca nu din bobanda in sensul normal al cuvantului ci din cresterea cursului valutar, in detrimentul imprumutatului. De asemenea sunt unii care tot spun ceva de genul" daca chf ar fi scazut nu ar fi interesat pe nimeni ca banca pierde ". Asa este oarecum, insa: cum ar fi putut chf sa scada 135%? ar fi insemnat sa nu mai avem nicio datorie la banca, ba chiar ar fi banca datoare la noi. Deci...se vede clar ca banca nu avea cum sa piarda la fel de mult ca si clientii, care s-au trezit cu un franc cu 135% mai scump. Ar fi de bun simt sa fie o lege de genul: da clientul sa plateasca diferenta de curs, dar pana la o limita!
  • 0 (0 voturi)    
    rOMANIA (Joi, 22 ianuarie 2015, 18:32)

    anonimus [anonim]

    In cazul creditelor in valuta , indiferent ca este vorba de chf, euro, dolar, etc, nu este vorba de lacomia celor care aleg sa se imprumute in conditii cat mai bune ci este vorba de ascunderea de catre creditori a unor date privind riscul valutar, formarea unei false convingeri pe baza unor date nereale sau deformate cu privire la aceste imprumuturi . Poate vreo banca proba faptul ca a prezentat clientului toate "fetele" creditului in chf, euro, usd ? Domnilor/doamnelor care aveti credite in euro vi s-a prezentat asa ceva ? Sunteti siguri ca maine nu veti fi in locul celor cu credite in chf ?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by