Președintele Comisiei Europene a regândit structura portofoliilor, unindu-l pe cel al energiei cu cel pe schimbărilor climatice (Climate Action & Energy) cu întenția probabilă de a crește importanța portofoliului și de a elimina competențele care s-ar fi putut suprapune. Portofoliul de schimbări climatice a fost creat în 2010, după ce a fost desprins din cel pe mediu datorită importanței tot mai sporite a reducerii emisiilor de Co2 și atingerii obiectivelor asumate. Mai mulți europarlamentari (dar și organizații de mediu, precum Greenpeace) și-au exprimat îngrijorarea în privința diminuării importanței reducerii emisiilor de CO2 și tranzacționării certificatelor de emisii pe agenda europeană, mai ales cu un an înainte de Conferința Organizației Națiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice de la Paris programată pentru decembrie 2015.
Junker a considerat oportun crearea unui portofoliu diferit pe uniune energetică atribuit unui vicepreședinte, fapt ce reflectă amenințarea asupra securității energetice europene urmare a conflictului din Ucraina. Alenka Bratušek (fostul prim-ministru al Sloveniei până în mai 2014), unul dintre cei șapte vicepreședinți în noua structură a CE se va ocupa de continuarea proiectelor de infrastructră, crearea pieței interne de energie (implementarea celui de-al treilea Pachet Legislativ în Energie), care ar putea implica chiar negocierea la comun a prețurilor pentru gazele importate din Rusia. Discuțiile inițiale asupra alocării potofoliului pe energie aduceau în discuție Polonia. Atât Slovenia, cât și Polonia sunt dependente de gazul rusesc, însă Slovenia este și un producător de energie din surse regenerabilie, în timp ce aproximativ 85% din electricitatea produsă în Polonia vine din arderea cărbunelor. Acesta este un semnal îmbucurător pentru energiile regenerabile și pentru atingerea țintelor asumate de reducere a emisiilor de carbon.
Comisarul european pe energie și schimbări climatice, Miguel Arias Cañete va avea pe agenda sa, printre multe altele, viitorul tehnologiilor contestate precum energia nucleară sau gazele de șist, reducerea dependenței de importurile de gaze naturale rusești, implementarea măsurilor de eficiență energetică și energiile regenrabile. Acesta va decide viitorul reglementărilor cu privire la resursele neconvenționale de gaze, analizând dacă recomandările date la începutul anului 2014 – ce ar trebui să însoțească explorarea și exploatarea de gaze de șist în Europa sunt suficiente, sau este nevoie de reglementări stricte. Arias Cañete, fost ministru al mediului și agriculturii între 2011-2014 în Spania a fost europarlamentar pentru 13 ani, conducând comisia de agricultură și politici regionale și având o contribuție semnficativă la negocierile pe Politica Agricolă Comună. În primele drafturi pe seama compoziției CE, acestuia îi era atribuit portofoliul de cercetare & inovare, fapt considerat o pierdere pentru Spania care își dorea portofoliul pe agricultură sau cel economic. Numirea lui Arias Cañete, sprijinit de o țară care produce aproximativ 21% din total consumul de electricitate din surse eoliene și 14% din surse hidro (scăzând cu 23% emisiile de carbon în 2013 comparativ cu anul precedent) întărește încă o dată rolul important pe care energiile regenerabile îl vor avea în mixul energetic european și în special în diminuarea emisiilor de carbon. Aceasta vine însă și cu provocarea, a aflării unui mecanism de subvenționare a energiilor regenerabile în contextul acumulării datoriilor, împovărării consumatorilor finali și neviabilității economice a mecanismelor deja probate.
Spania este divizată in privința gazelor de șist, cu unele regiuni votând interzicerea fracturării hidraulice, în timp ce mai multe permise și autorizații au fost acordate în zona de nord a țării, în unele regiuni autonome. Țara este dependentă aproape în totalitate de importurile de petrol și gaze și, conform estimărilor inițiale ar avea resurse de hidrocarburi neconvenționale ce ar putea acoperi cererea internă pe o perioadă de 39 de ani. În calitate de ministru pe sectorul de mediu, Arias Cañete a declarat că tehnica de fracturare hidraulică pentru extragerea gazelor de șist trebuie să fie reglementată și supusă evaluării stricte a impactului asupra mediului, punctând că este nevoie de o analiză preliminară în profunzime a stării mediului înaintea demarării proceselor de explorare și exploatare.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
