Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

De ce sunt scolile noastre la pamant?

de Vlad Tarko     Contributors.ro
Duminică, 23 decembrie 2012, 11:19 Actualitate | Opinii


Vlad Tarko
Foto: arhiva personala

Da, dupa cum ne arata domnul Patrascu, chiar sunt la pamant. Raspunsul care-mi vine initial in minte e foarte simplu: Profesorii sunt prosti. Nu sunt in stare sa-i invete pe copii mai nimic. Isi iau banii de pomana. Nu e neaparat cel mai subtil raspuns, dar trebuie sa incepem de undeva. E un raspuns care e corect aproape prin definitie. Asa ca: De ce sunt profesorii asa de slabi? Sau: Sunt toti la fel de slabi?

Se pare ca nu. Oricine a trecut printr-o facultate stie ca, cel putin ca medie, profesorii universitari sunt mult mai buni decit profesorii de liceu sau profesorii de scoala generala. Asa ca:

1. Din ce cauza profesorii universitari sunt, in medie, mai buni decit profesorii de liceu?

Nu cred ca e un mister prea mare. Profesorii de liceu sau de scoala generala au salariile cele mai mici. In consecinta, cei mai buni absolventi de facultate prefera in general alte slujbe mai bine platite: fie in invatamintul superior, fie in industrie, fie in presa etc. etc., oriunde in alta parte decat in scoli si licee. Cu atat mai mult cu cat a fi profesor, mai ales cu copiii ingrati de azi, e foarte greu. Astfel, in medie, profesori de liceu sau de scoala generala ajung numai cei mai slabi absolventi de facultate, cei care nu reusesc sa-si gaseasca alta slujba. Literalmente cei care nu sunt in stare sa faca ceva ajung sa predea cum se face acel ceva. Desigur, nu e valabil pentru toti profesorii, insa, din motivele mentionate, in medie aceasta tinde sa fie realitatea. Vorbim de un trend, nu de ceva universal, insa efectul dezastruos mentionat de domnul Patrascu se datoreaza trendului.

Asadar, salariile mici sunt cauza calitatii proaste a profesorilor pre-universitari. De asemenea, ele sunt cauza numarului insuficient de profesori. Dar,

2. De ce au profesorii pre-universitari salarii atit de mici ?

In primul rind trebuie sa subliniem ca salariile profesorilor nu sunt pretul pe care publicul il plateste pentru serviciile pe care ei le ofera, ci sunt stabilite intr-un mod cvasi-arbitrar de catre birocratii din guvern – acestia hotarasc cit la suta din taxele platite de public este destinat sistemului pre-universitar si cit la suta se duce intr-un loc sau in altul. E un sistem foarte ineficient si care lasa un loc foarte mare factorilor distretionari (politizarea e o problema reala).

Ce-nseamna asta? Daca salariul ar fi un pret atunci ar fi stabilit de cerere si oferta, de raportul dintre cererea pentru un anumit tip de profesor intr-un anumit loc si oferta disponibila de astfel de profesori. Alternativa: cineva de sus hotaraste dupa buna sa dispozitie citi bani „merita” un anumit profesor dintr-un anumit loc. Deci: De ce au profesorii salarii atit de mici:  Pentru ca asa au hotarit birocratii din guvern. Intrebarea devine:

3. In functie de ce criterii hotarasc birocratii ce salariu „merita” un profesor sau un altul ?

In teorie, in functie de calitatea profesorului: „Cu cit un profesor e mai bun cu atit primeste un salariu mai mare.” Dar ce este aceasta „calitate” a profesorului? Cine decide daca un profesor este bun sau prost? Evident: Nu beneficiarii serviciului prestat de profesor! Asta ar fi absurd, se stie doar ca parintii din Romania sunt fie complet iresponsabili, fie isi urasc de-a dreptul copiii. De aceea nu putem avea incredere in ei ca vor lua decizii corecte in privinta educatiei copiilor lor. De aceea este necesar sa apelam la obladuirea altruista a guvernului, acest dumnezeu de mana a doua.

Pentru a putea decide, birocratii din guvern au nevoie de o intreaga armata de alti birocrati care chipurile sunt „super-experti”: inspectorii scolari. Acestia stabilesc cit de „bun” sau „slab” este un profesor. Ei umbla de colo colo si testeaza din cand in cand profesorii dandu-le sau nu (foarte rar nu) urmatorul „grad”. Tot sistemul functioneaza intr-un mod analog cu armata unde oamenii inainteaza treptat in grad. Iar daca tot avem asa de mare incredere in armata, de ce n-am face totul sa semene cu o armata?

Cum functioneaza o inspectie ? O inspectie este un eveniment extrem de particular, tratat cu o atentie speciala. Felul in care un profesor preda in timpul unei inspectii nu este reprezentativ felului sau general de a preda. Uneori se intimpla (dupa cum mi-a spus o profesoara pe care o cunosc) chiar ca elevii insisi sa nu fie aceeasi, profesorii adunind de la diverse clase elevii cei mai buni, facandu-si deci o clasa de top speciala pentru inspectie! Sa nu ne prefacem ca nu stim: Este mai mult decat discutabil in ce masura inspectorii sunt cu adevarat in stare sa judece cit de bine preda sau nu un profesor de liceu. Starea de fapt este ca inspectiile sunt in general evenimente formale, nu examene serioase. Inspectorii exista ca sa se afle in treaba. Bani irositi de pomana ca sa ne prefacem ca sistemul are un control al calitatii.

Cum arata un profesor de liceu sau scoala generala „bun” ?

Cu alte cuvinte, cum arata un profesor de liceu care a ajuns sa aiba un salariu mai mare decit al celorlalti, mai mare decit media?

De-a lungul carierei sale un profesor trebuie sa urce o serie de trepte, fiecare treapta fiind dotata cu un salariu mai mare. Se presupune ca aceasta ascensiune ar depinde de cat de bine preda. Insa, dupa cum am spus, in realitate aceasta ascensiune are loc aproape de la sine, pentru ca examenele sunt practic formale. Iar odata ajuns pe ultima treapta, un profesor ramane fericit acolo, indiferent de ceea ce face –sau nu face.

Prin urmare, iata profilul profesorului „bun”:

Este in mod necesar un profesor batran. Un tanar profesor poate sa se creada el oricat de bun, degeaba: pur si simplu nu are cum sa dovedeasca acest lucru celor care-l platesc! Singurul mijloc este sa treaca incet, incet prin toate etapele devenind astfel din ce in ce mai batran si mai „bun”.

In plus, este de obicei un profesor care pierde vremea: Asemeni oricarui om normal la cap, si profesorul „bun” isi doreste sa castige cat mai mult cu un efort cat mai mic, iar daca primeste acelasi salariu indiferent de efortul pe care-l depune, in mod natural va depune un efort cat mai mic. In prezent nu exista nimic in sistemul de invatamant care sa-l motiveze pe profesor sa depuna un efort mai mare: profesorii care fac lectii mai atractive si ii invata pe elevi mai multe nici nu primesc un salariu mai mare si nici nu avanseaza mai repede pe scara profesionala. Si nici macar nu exista vreo posibilitate de a-i identifica. De pilda, spre deosebire de alte tari, in Romania nici macar nu exista forme de evaluare a profesorului care sa fie completate anonim de elevi la sfarsitul clasei.

Care-i solutia ?

La prima vedere, dat fiind ca invatamantul are o calitate proasta din cauza salariilor mici, solutia pare a fi cresterea salariilor profesorilor.

Acest lucru este insa complet gresit din motivele expuse anterior:

In sistemul actual salariul unui profesor nu este legat de cat de bine preda: diferenta de salariu intre doi profesori nu are nimic de-a face cu diferenta de calitate a serviciului pe care ei il presteaza (calitatea educatiei pe care o ofera elevilor). Cheia nu este competitia sistemului de invatamant cu alte sectoare ale economiei (crestere in masa a salariilor profesorilor), ci competitia (intre profesori, scoli, sisteme de predare) in interiorul sistemului de invatamant.

Pentru a creste calitatea sistemului de invatamant, profesorii buni trebuie recompensati, iar cei slabi pedepsiti. Daca sunt crescute salariile tututor profesorilor in bloc, mentinandu-se structura actuala si criteriile de salarizari actuale, nu se va schimba absolut nimic. Educatia este la pamant in Romania pentru ca structura institutionala a sistemului de invatamant este extrem de proasta. Pe de o parte, informatia despre cine este profesor bun sau slab este extrem de locala – e imposibil de agregat de catre inspectorii scolari. Inspectorii scolari n-au nici capacitatea si nici motivatia de a identifica cine-i profesor bun sau slab. Pe de alta parte, sistemul de recompensare (i.e. salarizare) nu tine cont de abilitatea profesorilor de a preda.

Procesul inspectiilor nu este capabil de a masura in mod credibil calitatea unui profesor, scoli, sistem de predare. Trebuie inteles ca, orice decizie ar lua ministerul educatiei, inspectiile nu vor functiona niciodata. Din pacate domnul Patrascu nu are dreptate cand spune „schimbarea trebuie sa inceapa de la virf”. Spun, „din pacate” pentru ca daca avrea dreptate, era mai simplu. Domnul Funeriu a avut toate calitatile dorite de dl Patrascu, si totusi n-a facut mare branza. Motivul pentru care Funeriu a esuat a fost ca in loc sa gandeasca ca un economist – despre structura de motivatii prezenta in sistem si despre capacitatea sistemului de a agrega eficient informatia – el a gandit ca un inginer – si-a imaginat ca „solutia” e sa centralizeze si mai tare totul pentru ca persoana bineintentionata si competenta de la varf (el) sa poata controla lucrurile mai bine si impune astfel „reforma”. Insa nu asa functioneaza un sistem social – cand centralizezi, informatia se pierde pe drum, iar motivatia actorilor din sistem este subminata. Totul merge mai prost. Domnul Patrascu are perfecta dreptate cand spune ca situatia nu se va imbunatati in educatie decat printr-o revolutie, insa ceea ce propune el nu e nici pe departe revolutionar. Dimpotriva, e acelasi mit pe care-l auzim de 20 de ani despre cum binele va veni pe pamant doar multumita cavalerului pe cal alb care va rezolva eroic totul prin puterea competentei si onestitarii sale. Toata incompetenta din sistemul de invatamant se va evapora in mod magic prin inspiratia primita de la un adevarat ministru al educatiei, integru si exceptional. Tocmai am avut un asemenea om in fruntea ministerului, iar domnul Funeriu n-a inspirat pe nimeni.


Citeste tot articolul si comenteaza pe contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1278 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by