Ministerul Afacerilor Europene publică lunar o situaţie cu privire la stadiul absorbţiei fondurilor structurale. Raportul are o structură sintetică şi cuprinde cifre şi indicatori împărţiţi pe fiecare dintre cele şapte programe operaţionale. Acest articol face o comparaţie între situaţiile lunilor septembrie 2011 şi aprilie 2012 şi propune câteva observaţii şi comentarii ce confirmă dinamica pozitivă a procesului.
Observaţii
1.valoarea plăţilor CE în aceasta perioadă a crescut de la aproximativ 715 milioane euro (septembrie 2011) la 1433 milioane euro. Ca urmare, rata de absorbţie (plăţile rambursate de către CE) a crescut în acelaşi interval cu 100% (de la aproximativ 3,7% la 7,4 %) . Pe scurt, plăţile făcute în şapte luni de către CE au echivalat cu sumele rambursate de la începutul programului (2007) pana în septembrie 2011.
2. Unele programe au ajuns la rate ridicate de contractare (raportate la valorile alocate de UE pentru fiecare program operaţional): POR – 85%, POS Mediu 93%. Cea mai spectaculoasă creştere a ratei de contractare în această perioadă o are POS-T care a ajuns de la 19% la 58%.
3. Pe aceleaşi programe (pct. 2 mai sus) plăţile CE au crescut semnificativ: 146% pe POS-T, 131% pe POS Mediu şi 104% pe POR, creştere absolută aprilie 2012 faţă de septembrie 2011. Plăţile făcute în aceste şapte luni au depăşit rambursările pentru toată perioada anterioară.
4. Pe toate programele creşterile de plăţi şi a numărului de contracte semnate sunt semnificative.
Comentarii
Observaţiile de mai sus precum şi comparaţia septembrie 2011 faţă de aprilie 2012 conduc la câteva comentarii.
a. În primul rând este clar că dinamica programului de fonduri structurale a crescut. Efectele pozitive se datorează atât efortului administrativ şi creşterii ritmului de contractare cât şi efectului agregat al maturizării proiectelor semnate anterior (înaintea perioadei studiate).
b. Faptul că ratele de contractare a programelor de proiecte mari au crescut sau chiar se apropie de 100% este îmbucurător . Astfel proiectele au la dispoziţie peste 3,5 ani pentru implementare şi plăţi.
Având în vedere că proiectele mari sunt proiecte studiate extensiv tehnic şi economic prealabil execuţiei, odată contractele de finanţare semnate, execuţia fizică devine o etapă destul de apropiată în timp. Evoluţia din ultima perioadă confirmă faptul că inerţia asociată startului proiectelor mari(proces de elaborare şi pre-aprobare costisitor şi de durată) este depăşita în mare măsură . În plus, acestea sunt proiecte relativ puţine ca număr şi mari ca valoare individuală (ca exemplu POS-T are 64 de proiecte/contracte semnate cu o medie de 174 milioane lei pe proiect din alocarea UE). Evoluţia plăţilor din ultimele luni conduce la ideea că acest pachet s-a pornit din loc şi pe măsura trecerii timpului se va consolida prin maturizarea fiecăruia dintre proiecte .
c. Nu trebuie omis faptul ca aproximativ 25% din fondurile puse la dispoziţie de UE aşteaptă sa fie alocate în cadrul contractelor viitoare pana la sfârşitul lui 2013. Urmează un efort intens de pregătire a proiectelor şi administrare a procesului de evaluare-contractare dar şi de efort financiar şi de urmărire si management a proiectelor considerabil.
d. Poate aspectul cel mai sensibil este legat de implementarea proiectelor mari, în special a celor în infrastructură. Majoritatea analizelor de până acum au focusat pe faza de iniţiere-evaluare. Intrăm intr-o fază puţin cercetată şi relativ nouă pentru întreaga societate romanescă de re-start a proiectelor mari de investiţii, la o scară semnificativă şi cu distribuţie naţională.
e. Programele de proiecte mari ridică probleme de management de proiect şi urmărire atât din partea autorităţilor cat şi din partea beneficiarilor şi executanţilor. Aceste proiecte sunt în principal proiecte de investiţii în mediu construit, cea mai mare parte în infrastructură, proiecte care necesită experienţă şi expertiză profesională complexă, şi care pot presupune riscuri şi probleme tehnice ce trebuiesc anticipate şi rezolvate la timp. Partea pozitivă constă în faptul ca execuţia acestor proiecte ar trebui sa dezmorţească industria de construcţii, de departe cea mai afectată de recesiune, şi să aibă afecte pozitive în tot lanţul de furnizori (ce pot proveni şi din alte sectoare economice).
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
