Romania se afla din nou la rascruce. Fara a dramatiza ce s-a intamplat vineri, dar si fara a minimaliza efectul revenirii stangii la putere, cred ca accentul trebuie sa cada pe analiza rationala, cat mai putin emotionala. Pentru guvernul USL, care va fi probabil investit pe data de 7 mai, soseste clipa verificarii promisiunilor facute de ani de zile, a negocierilor cu organizatiile financiare internationale. Pentru PDL, este ora trezirii din reverii victorioase si a pregatirii serioase pentru ceea ce urmeaza. A fost ratata o mare sansa pentru Romania. Guvernul Ungureanu nu a cazut pur si simplu, in conditii de previzibilitate politica proprii unei democratii consolidate, a fost inlaturat. Cat despre viitor, imi place sa citez aceasta expresie franceza: Qui vivra, verra…
Pentru moment, am recitit un articol pe care l-am publicat aici, pe “Contributors”, imediat dupa desemnarea lui Mihai Razvan Ungureanu ca premier. Iata un fragment:
Este greu de anticipat cum vor actiona, pana la urma, partidele care formeaza USL: se vor obstina intr-o atitudine de boicot al premierului desemnat ori vor sustine imperativul guvernabilitatii tarii in aceste conditii extrem de dificile? Le fel de importanta este atitudinea zonelor de influenta din coalitia majoritara. Va fi dl Ungureanu incurajat sa continue reformele initiate de guvernul precedent? Va gasi el sprijinul necesar pentru a continua lupta pentru eliminarea coruptiei?
http://www.contributors.ro/politica-doctrine/experimentul-ungureanu/
Am citit azi in “New York Times” un articol despre caderea guvernului Ungureanu si am ramas consternat de erorile unui jurnalist altminteri subtil (Dan Bilefsky). Mai intai, autorul greseste cand spune ca procesul de formare a unui nou guvern va fi lung si complicat. Apoi, se inseala cand leaga votarea motiunii de politicile de austeritate (care, oricum, urmau sa fie revizuite in chestiunea salariilor) si de protestele din februarie. Comparatia cu situatia din Republica Ceha mi se pare greu de sustinut. Miza jocului in Romania este intarirea sau slabirea statului de drept, justitia, lupta impotriva coruptiei, continuarea actiunilor DNA si a initiativelor judiciare aflate in curs. Nu mai putin, puterea in teritoriu. Acestea au fost cauzele coalizarii atator forte, mai mult sau mai putin vizibile, pentru inlaturarea guvernului Ungureanu. Marii corupti au actionat preventiv. Izolationismul liderilor USL, atacurile impotriva guvernului Ungureanu pe linia politicii externe net europenista si atlantista, tin tocmai de temerile legate de influenta UE asupra continuarii actiunilor anti-coruptie.
Citeste ott articolul si comenteaza pe Contributors.ro
