Am cateva observatii la recentele declaratii ale d-lui Stolojan. Asa cum spune si domnia sa, daca are loc marirea salariului minim se poate atenua considerabil pierderea de bani la fondul de asigurari sociale (avand in vedere "tax avoidance" practicata de firme). Se poate umbla si la CAS pe angajator pentru a fi cat mai neutru ca impact asupra firmei, asa cum au remarcat unii economisti.

Daniel DaianuFoto: AGERPRES

Stolojan si altii vorbesc de impactul asupra deficitului structural al bugetului de pensii (al asigurarilor sociale). Dar ceea ce conteaza, in ultima instanta, este alt deficit structural, cel al bugetului consolidat. Si acest deficit este influentat de cresterea salariilor bugetarilor ca cheltuieli permanente.

Este adevarat ca nu exista garantia ca firmele vor crea locuri de munca suplimentare, care sa creasca baza de productie, de consum, de impozitare. Si sunt de acord ca cei de la FMI si Comisie ar pedala in acest sens. Dar cel putin se creeaza premize mai favorabile in economie pentru crearea de locuri de munca, se modifica nivelul de impozitare a muncii, ceea ce conteaza pentru toata lumea.

Argumentul ca marind salariile bugetarilor se stimuleaza consumul si astfel productia trebuie judecat in raport cu alte considerente:

- inclinatia spre consum la bugetari este variabila. In conditiile date, economisirea (indusa de plata unor facturi, ale unor restante la credite etc.) poate fi importanta, ceea ce inseamna "scurgeri" majore din circuitul prezumat initial.

- este probabil ca inclinatia spre consum aplicata la masa de angajati (de peste 4 ori mai mare numeric) sa fie mai inalta fiindca si sumele acordate in plus sunt inferioare; adica, atunci cand suma medie acordata in plus (la angajati, indiferent de sector) este mai mica (decat cea acordata bugetarului) propensiunea spre consum este mai ridicata. Aceasta face ca la nivel agregat impactul asupra consumului sa fie mai puternic.

Daca admitem optiunea de crestere a salariilor bugetarilor, inclusiv ca reparatie morala, este de neinteles de ce decizia nu a fost luata la constructia bugetului public pentru 2012. Fiindca semnele unei nevoi de sprijinire a cererii agregate existau si se evita si suspectarea ca totul se face din motive electorale. As adauga aici ca si FMI a sugerat Guvernului sa adopte o tinta de deficit bugetar mai putin ambitioasa si sa procedeze la o usoara crestere a salariilor bugetarilor. Pozitia celor de la FMI a fost rationala, ceea ce se vede si in toata discutia de acum.​