Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Doua curti constitutionale: a Germaniei si a Romaniei

de Iulia Motoc     Contributors.ro
Duminică, 12 februarie 2012, 15:32 Actualitate | Opinii


Iulia Motoc
Foto: Arhiva personala

Cu siguranta acest titlul poate cel putin mira.  Ce legatura ar putea ar fi intre Curtea Constitutionala  Federala a  Germaniei, (Bundesverfassungsgericht)considerata astazi un model european si o Curte Constitutionala a Europei de Est infiintata acum douazeci de ani ? Mai mult decat atat, Curtea Constitutionala a Romaniei a fost creata intr-un stat care distrusese aproape complet traditia dreptului constitutional pentru a o inlocui  cu  propaganda comunista, ce isi dorea sa poarte numele de drept.

In mod justificat, se afirma astazi despre Curtea Constitutionala a Romaniei ca detine o putere  importanta  de decizie si de influentare a procesului politic  Teoretic este o consecinta a  competentelor extinse ale Curtii , practic decurge si din  frecventa cu care  recurge la jurisdictia Curtii Constitutionale.  Acestea sunt poate aspectele care determina astazi o anumita similitudine intre Curtea Constitutionala a Germaniei, o curte care are competentele cele mai extinse din  Europa, inclusiv cea de a controla constitutionalitatea hotararilor instantelor judecatoresti, si cea a Romaniei.

Cel putin intr-o anumita conceptie a filosofiei liberale a secolelor XIX si XX, puterile statului pot fi limitate si  conflictele dintre ele reglementate numai prin existenta unui control constitutional, in general exercitat de o institutie autonoma, o curte constitutionala.  Competentele cat mai extinse ale curtiilor constitutionale, de care beneficieaza astazi Curtea Constitutionala a Romaniei reprezinta unul dintre cele mai avansate modele de control constitutional din punctul de vedere a stabilitatii unei democratii liberale. Problema este cum sunt ele folosite. Sunt multiplele sesizarii ale Curtii Constitutionale a Romaniei,  un semn al increderii si credibilitatii in  Curtea, asa cum ar putea fi explicate ele in teoria generala a jurisdictiilor ?

Deosebirile dintre Curtea Constitutionala a  Romaniei si cea a Germaniei sunt prea multe pentru a le enumera aici.  As incepe poate cu faptul ca nu numai prin faptul ca  Curtii Constitutionale a Germaniei pot fi membrii ai partidelor politice ,nu numai inainte ci si in cursul mandatului. Chiar daca nu sunt membrii de partid  pozitiile lor ideologice sunt bine cunoscute de partidele care ii nominealizeaza. Foarte putini din judecatorii acestei Curtii au fost magistrati de cariera. De aceea, schimbarea sistemului de nominalizare a judecatorilor Curtii Constitutionale a Romaniei sau numirea exclusiva a magistratilor de cariera nu cred ca ar schimba nimic din ceea ce se critica astazi la aceasta Curte.

Daca juristii germani au fost formati intr-o scoala de drept solida in care au deprins dincolo textele de lege propriu zisa, moduri de rationament si interpretare si cele de motivare nu acelasi lucru a caracterizat scoala romaneasca de drept in timpul comunismului-cu exceptii cu adevarat notabile- dar exceptii.  In perioada postcomunista o parte din acei putinii juristi care au studiat in strainatate in domeniul dreptului public au trebuit sa se reproduca in parte modele profesorilor de la Facultatile  unde s-au integrat ulterior in Romania, pastrand in cel mai bun caz alura lui Ianus. De aceea, pana la schimbarea modului de nominalizare a judecatorilor Curtii  ar trebui sa fie gandita reforma modului de educatie in dreptul public romanesc.  Sistemul multora dintre aceste  Facultati fiind cel autoreferential si forta lor economica importanta nu mi se pare simplu de reformat.

De altfel,modul de nominalizare in Curtea Constitutionala este unul comun Curtilor Constitutionale, cu exceptii ca Spania si Italia de exemplu, unde o treime  din judecatori sunt desemnati de corpul magistratilor sau cel Africa de Sud unde oricine indeplineste anumite criterii poate candida ,primeste avizul unei comisii dar numirea ramane in ultima instanta tot politica.

Ceea ce mi se pare insa complet impotriva unei logicii democratice este lipsa de transparenta a unui organism care detine atat de multa putere de decizie intr-un stat ca si Curtea Constitutionala din Romania.  In fond, cum poate o astfel de Curte sa detina o legitimitate democratica ? In exclusivitate, prin modalitatea de alegere a membriilor Curtii ? Dilemele sunt determinate si de faptul ca o jurisdictie are specificitatea, limitele sale de transparenta si comunicare. Legitimitatea jurisdictiilor este o tema academica complicata pe care sper sa o abordez intr-o alta contributie.

Revenim aici la modelul german. Dispozitivul unei decizii a Curtii Constitutionale germane este mult mai clar si mai detailat.  Chiar daca deliberarile sunt secrete, pronuntarile sunt publice.Mai mult decat atat dupa fiecare decizie importanta se elaboreaza si comunica un comunicat de presa care contine toate liniile de argumentatie juridica  reluate apoi in decizie.  Ele sunt expune intr-un mod detaliat.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2608 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by