Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

De ce numarul celor care protesteaza nu este atat de mare – o alta perspectiva

de Cristian Orgonas     HotNews.ro
Joi, 19 ianuarie 2012, 13:38 Actualitate | Opinii


In Grecia, Spania, Franta sau Italia, in momentul in care guvernele au inceput sa puna in practica masurile de austeritate, sute de mii de persoane au iesit in strada, iar grevele au paralizat sectoare intregi de activitate. In Romania, in momentul de maxima criza, respectiv in mai 2010, cand guvernul a decis reducerea cu 25% a salariilor si cu 15% a pensiilor, sindicatele si opozitia au reusit cu greu sa scoata in strada cateva zeci de mii de oameni, in conditiile in care circa 1,2 milioane de bugetari si 5,5 milioane de pensionari erau direct afectati, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Mai mult, in ciuda faptului ca 70-80% din populatie este nemultumita de situatia economica, demonstratiile din ultima saptamana au reusit sa adune zilnic cel mult 12-13.000 de persoane in cateva zeci de orase, semn ca romanii nu se inghesuie sa iasa in strada pentru a protesta impotriva modului in care guvernul a condus si conduce tara.

Iata cateva date economice care pot explica cel putin partial de ce numarul manifestantilor nu este mai mare.

1. Veniturile populatiei sunt acum cu 16% mai mari decat in 2008

Potrivit anchetei bugetelor de familie, in primele 9 luni din 2008, cand in Romania nu se discuta inca serios despre criza, veniturile banesti realizate de populatie au insumat 114 miliarde lei, suma la care se adaugau venituri in natura in valoare de 23 miliarde lei.

In primele 9 luni din 2011, populatia a realizat venituri banesti in valoare de 131,2 miliarde lei, in crestere cu 15% fata de aceeasi perioada din 2008, veniturile in natura majorandu-se cu 22% si ajungand la 28 miliarde lei.

Practic, in 2011, veniturile totale ale unei gospodarii erau cu 16% mai mari decat in 2008, procentul de crestere fiind relativ egal cu inflatia, care intre septembrie 2008 si septembrie 2011 a fost de 17%. Cu alte cuvinte, la nivel national, puterea de cumparare a populatiei nu a scazut in ultimii 3 ani, ci s-a conservat.

Iata trei dintre motivele acestei evolutii: (i) in octombrie 2008, pensiile au crescut cu 20%, iar in 2009 cu inca 5%; (ii) guvernul a majorat ajutoarele sociale; (iii) in ultimii trei ani, salariul mediu net pe economie a crescut cu 11%, desi salariile din sectorul bugetar au scazut in 2010.

2. Cate locuri de munca s-au pierdut in mod real?

Aici trebuie sa discutam despre doi indicatori – evolutia numarului de salariati, si evolutia numarului de someri.

Potrivit INS, intre ianuarie 2009, si ianuarie 2011 (perioada de maxim a crizei pe piata muncii), numarul salariatilor declarati de angajatori (companii cu 4+ salariati) a scazut cu 651.000, respectiv de la 4,76 milioane, la 4,11 milioane. In acelasi timp insa, numarul persoanelor care declara ca presteaza o activitate de pe urma careia obtin un venit salarial nu a scazut decat cu 100.000 intre T1.09 si T1.11.

Practic, numarul celor care lucreaza fara forme legale, a celor care lucreaza in Aparare si a celor din companiile cu 1-3 salariati (neinclusi in cei 4,1 milioane de care aminteam mai sus) a crescut cu 551.000 intre T1.09 si T1.11, ceea ce inseamna ca o mare parte dintre cei care inainte de criza munceau cu forme legale, acum muncesc fara forme legale.

Aceeasi evolutie contradictorie se poate observa si daca analizam evolutia numarului de someri BIM. In ianuarie 2009, numarul celor declarau ca nu au un loc de munca era de 645.000, iar in ianuarie 2011 s-a ajuns la 770.000, respectiv cu 125.000 mai multi. Or, in aceeasi perioada, numarul salariatilor declarati de angajatori a scazut cu 651.000…

3. Platile informale din sistemul bugetar

Cei mai afectati de masurile de austeritate au fost bugetarii, numai ca tot in sectorul bugetar, platile informale sunt uriase: cateva sute de milioane de euro intra anual in buzunarele angajatilor din Sanatate, profesorii incaseaza anual cateva sute de milioane de euro din meditatii, iar in Administratie se invart probabil alte cateva sute de milioane de euro, astfel ca reducerea salariilor cu 25% (urmata de o crestere de 15% dupa 6 luni) a fost cat de cat suportabila.

Bineinteles, exista si bugetari care traiesc doar din salariu, insa rezistenta la masurile de austeritate nu a fost atat de mare cel mai probabil pentru ca nu a existat masa critica necesara declansarii unor ample manifestari de protest. In plus, este posibil ca multi sa considere ca un loc de munca mai prost platit este mai bun decat niciun loc de munca.

La final

Anii 2009, 2010 si 2011 au fost evident ani de criza – s-au pierdut locuri munca, multe firme au falimentat, iar guvernul a taiat salariile, insa cei mai multi dintre cei afectati de criza s-au descurcat cumva: si-au gasit de lucru la negru, au plecat la munca in strainatate, realizeaza venituri din diverse alte surse etc.

Practic, ponderea mare a economiei subterane si oportunitatile de castig pe care aceasta le genereaza explica macar in parte de ce actualul guvern nu s-a confruntat pana acum cu ample greve si manifestari de protest.

Totusi, faptul ca 70-80% din populatie este nemultumita de modul in care este condusa tara arata ca potential de “scandal” exista, dar masa critica necesara declansarii unor proteste de masa nu s-a constituit inca.

Citete si comenteaza pe Businessday.ro.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2042 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by