Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Cand acelasi deficit bugetar poate fi bun, sau rau (de Daniel Daianu)

de prof. Daniel Daianu     Contributors.ro
Joi, 3 noiembrie 2011, 12:36 Actualitate | Opinii


Daniel Daianu
Foto: Agerpres
Sa fie in 2012 deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB? Argumente pro sunt, intre altele, viteza rapida de crestere a datoriei publice, care poate depasi 37% din PIB in acest an; nevoile de refinantare ale datoriei intr-un mediu pe pietele de credit foarte ostil. Nevoile de refinantare in 2012 sunt mari intrucat maturitatile datoriei publice nu au fost gandite cum se cuvine; intervin varfuri de plata care ar fi trebuit sa fie evitate. Altfel spus, exista la noi o problema de administrare a datoriei publice. Refinantarea devine o obsesie a bugetului public in 2012 avand in vedere pietele de credit, ilustrate si de cotatii ale politelor de asigurare (CDS) la obligatiuni romanesti.

Evolutii potrivnice pe aceste piete pot cauza un soc bugetului public, chiar daca consolidarea fiscala ar continua (adica s-ar mentine tendinta de diminuare a deficitului primar, care in 2011 ar trebui sa ajunga la cca 2% din PIB considerand un serviciu al datoriei de peste 2,2% din PIB). Daca in 2008/2009 a fost evitat un soc pe latura costului finantarii el a avut loc totusi prin cresterea fulguranta a datoriei publice, care a internalizat impactul declinului sectorului privat, carentele unui model de crestere economica.
  • Dar cat sa fie deficitul bugetar in 2012?
Raspunsul trebuie sa aiba in vedere cativa parametrii de baza. Astfel, deficitul depinde de conditiile de finantare pe piete; nu te poti intinde mai mult decat este plapuma. Un alt parametru este ca ce isi permit alte tari, care beneficiza de moneda proprie (ex: Marea Britanie), Romania nu isi permite, din varii motive (din cauza veniturilor bugetare foarte scazute, a gradului de euroizare inalt –peste 60% din tranzactii, etc). Aceasta face ca un grad de indatorare publica de peste 40% din PIB sa devina foarte periculos pentru Romania. Intra in discutie adancimea si structura intermedierii financiare interne, de care depinde capacitatea de a finanta deficitul bugetar de pe piata interna. Alt parametru priveste pasul de consolidare fiscala care ar trebui sa fie realizat in 2012: de la 4,5% din PIB deficit estimat in 2011 (care, prin adaugarea fluxului de arierate ar ajunge la 5%) la 3% cifrele fiind masurate pe baza unei cresteri a PIB-ului de 3,5%.

Cum aceasta din urma a devenit fantezista pasul de consolidare fiscala trebuie sa tina cont de o diminuare a incasarilor fiscale (fata de cele estimate) prin revizuirea in jos a dinamicii PIB-ului in anul urmator,, ceea ce ar conduce la o corectie fiscala programata de cca. 2,5% din PIB; este o  corectie mare. Ea ne obliga sa examinam impactul pe care un deficit bugetar il are asupra activitatii economice interne. De notat ca vorbim de o corectie in raport cu un deficit de 3% din PIB. Cu cat se merge mai mult sub acesta, cu atat mai puternic este impactul asupra economiei.
  • Un deficit bugetar de 2% (ESA) reclama o corectie fiscala de 3% din PIB, care ar insemna cca.10% din cheltuielile publice ale bugetului
De pilda, un deficit bugetar de 2% (ESA) reclama o corectie fiscala de 3% din PIB, care ar insemna cca.10% din cheltuielile publice ale bugetului. Aceste calcule sunt insa statice, ele neglijand cercuri vicioase de genul: cheltuieli publice sever amputate incetinesc acitivitatea economica, care ar implica incasari bugetare mai mici si, in consecinta, un deficit bugetat mai mare decat cel estimat in prima faza. Un deficit bugetar programat de 1%, ceteris paribus, ar impinge aproape sigur economia romaneasca intr-o noua recesiune, fara a lua in calcul posibile socuri externe adverse. Vedem deci ca, desi este imperativ sa fim prudenti cu deficitele bugetare, a exagera intr-o directie a prezumatei prudente poate deveni un mar otravit.

Trebuie sa introducem in ecuatie un alt element esential: nivelul cheltuielilor bugetare. Un nivel mai mic al deficitului bugetar nu implica necesarmente o scadere a cheltuielilor publice. Aceasta observatie este cheie pentru intelegerea cadrului de construtie a bugetului in 2012 si anii urmatori. Pentru activitatea economica interna nivelul, structura si eficienta cheltuieilor bugetare conteaza enorm (cresterea eficientei utilizarii banului public echivaleaza cu resurse publice mai multe!! Aceasta crestere inseamna sa elimini din risipa si deturnarea de fonduri, sa stabilesti prioritati in functie de utilitatel investitiilor, care se judeca prin efecte de antrenare).

Daca deficitul bugetar este diminuat in timp ce cheltuielile bugetare nu scad in ansamblu (ca efect, de exemplu, al absorbtiei mult crescute de fonduri europene, la care putem adauga o colectare mai buna a veniturilor fiscale), consolidarea fiscala nu are influenta recesionista. Problema insa este ca pasul de consolidare programat pentru 2012 (de peste 2% din PIB in raport cu deficitul estimat in 2011) este major. Pentru a nu fi afectat nivelul cheltuieilor publice in 2012 ar trebui ca volumul de absorbtie de fonduri europene sa creasca cu peste 2% din PIB (excluzand contributia la bugetul UE). Este posibil? Daca am reusi sa colectam venituri fiscale mai bine iar ar fi grozav, intrucat Romania are cel mai redus nivel dintre tarile UE (in jur de 28% din PIB, adica 4% sub media NMSs si cca 10% sub media UE-27). Vedem ca in Bulgaria o reforma a sistemului de colectare a condus la cresterea veniturilor cu peste 3% din PIB. Deci se poate. Drept este ca un astfel de rezultat nu se poate obtine peste noapte.
  • un deficit bugetar cat mai mic in 2012 (considerabil sub 3% din PIB) risca sa impinga economia in recesiune
 O concluzie : un deficit bugetar cat mai mic in 2012 (considerabil sub 3% din PIB) risca sa impinga economia in recesiune daca nu este sustinut de eforturi de mentinere a cheltuieilor publice cat mai aproape de nivelul din anul precedent --prin absorbtie de fonduri europene, colectare de venituri fiscale mai buna, etc. Mihai Tanasescu crede ca in anul ce vine dinamica pozitiva ar fi sustinuta de investitii private si consum. Este posibil, dar numai daca va exista incredere din partea mediului de afaceri ca perspectiva economica europeana nu se strica. Absorbtia de fonduri europene este “batalia pentru apa grea”, pentru a realiza consolidare fiscala (a ajunge la surplusuri primare) fara a invita a noua recesiune economica. Deci, acelasi deficit bugetar, sa zicem 2,5% din PIB, poate fi bun sau rau, in functie de nivelul, structura si eficienta cheltuielilor publice.

Privind structura cheltuielilor este bine ca se au in vedere cateva zeci de mari proiecte, care sa fie finantate din resurse europene (includ aici si autostrada Transilvania). Sugerez doua proiecte de importanta strategica, in opinia mea, si care pot fi promovate de ministrul Leonard Orban la Bruxelles. Unul priveste alocarea de resurse europene pentru sprijinirea sectorului bancar autohton in cazul in care statul roman ar fi nevoit sa intervina. Temeiul este nevoia de stabilitate financiara in conditiile in care criza zonei euro este o teribila externalitate negativa. Avem nevoie de instrumente si, mai ales, de resurse, in cazul in care autoritatile publice vor fi obligate sa intervina pentru a proteja sectorul bancar autohton inclusiv prin prelurea (fie si temporara) a unor subsidiare ale unor banci straine. Al doilea proiect priveste agricultura.

Statul, prin politica publica, trebuie sa finanteze infrastructura de colectare, depozitare si desfacere a recoltei. Taranii romani sunt prea saraci, terenurile sunt mici si bancile nu au apetit de a se implica. In acest domeniu avem nevoie de un mare proiect national, care sa fie finantat prin fonduri europene. Pamantul agricol de buna calitate este un activ (asset) de importanta strategica. Criza alimentara globala ne ajuta sa promovam un asemenea proiect la Bruxelles.

PS. Nu trebuie sa fie privatizate companii de stat profitabile (Electrica, Romgaz, etc), care aduc bani buni bugetului public. FMI si Banca Mondiala sa asiste statul roman in privatizarea unor companii neprofitabile, in ameliorarea management-ului, sa dea sfaturi privind combaterea abuzurilor de pozitie dominanta pe piete, preturilor de transfer (al profitului) asa cum practica multinationalele, diminuarea gradului de euroizare, etc.

Comenteaza pe Contributors.ro
   



Citeste mai multe despre   


















875 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version