Dincolo de disconfortul produs de expunerea la zgomotul puternic dat de trafic, utilajele din construcții, decolarea și aterizarea avioanelor sau concertele din aer liber, poluarea sonoră are un impact notabil asupra stării de sănătate.
Conform unui raport din 2020 al Agenției Europene a Mediului, expunerea cronică la zgomotele puternice din mediu poate afecta grav starea de sănătate fizică și psihică a organismului. Astfel, se estimează că 100 de milioane de cetățeni europeni sunt expuși la un nivel periculos de poluare sonoră, cauzată în primul rând de traficul intens rutier, feroviar sau aerian din zonele urbane.
În plus, 22 de milioane de europeni sunt afectați cronic de zgomotele puternic din mediu, în timp ce 6,5 milioane se confruntă cu tulburări cronice de somn pe fondul poluarii fonice. Expunerea cronică pe termen lung la factorii de mediu care poluează sonor a fost asociată cu 12.000 de decese premature și contribuie anual la apariția a 48.000 de cazuri de boală cardiacă ischemică. Un milion de ani de viață se pierd anual în total ca urmare a poluării sonore, prin disconfort major, tulburări de somn sau boală cardiacă ischemică. Mai mult, din cauza expunerii la zgomotele puternice din apropierea aeroporturilor, copiii se pot confrunta cu probleme în ceea ce privește procesul de învățare.
Poluarea fonică este și un risc ocupațional în anumite domenii, 22 de milioane de americani fiind afectați de aceasta în timpul serviciului. Conform Administrației pentru Sănătate și Siguranță Ocupațională din SUA, expunerea la zgomote puternice în timpul serviciului poate duce la pierderea auzului, care nu poate fi restabilit prin chirurgie sau alte metode. Și expunerea de scurtă durată poate afecta calitatea auzului sau poate provoca tinitus (țiuit în urechi).
În cazul în care zgomotele puternice persistă, pierderea auzului sau tinitusul pot deveni permanente. Nivelul crescut de zgomot este extrem de stresant din punct de vedere fizic și psihic, poate afecta productivitatea, capacitatea de concentrare și poate crește riscul de accidentare.
Ce înseamnă de fapt poluare fonică?
Poluarea fonică este produsă în principal de zgomotele din trafic, de anumite utilaje și mijloace de transport, dar și de zgomotele putenice de fond din anumite incinte. Astfel, conform măsurătorilor specialiștilor, sunetele din mediu precum foșnetul frunzelor sunt nepericuloase și au un nivel de 25-30 de decibeli. O conversație normală are în jur de 50 de decibeli, iar zgomotul de fond dintr-un birou poate ajunge la 60 de decibeli.
Valorile periculoase ale sunetului încep de la 85 de decibeli, iar depășirea acestui prag este înregistrată în cazul traficului intens, în restaurantele aglomerate sau când se folosesc aparate zgomotoase de aer condiționat. Zgomotul unei motociclete poate ajunge la 100 de decibeli, al unei drujbe la 115, al unui concert rock sau al unei mulțimi pe stadion la 129, iar al unei sirene la 140 de decibeli, la distanța de 30 de metri. La metrou, expunerea este estimată între 90 și 115 decibeli.
Ce efecte are poluarea fonică asupra organismului?
Expunerea organismului la surse de zgomot puternic poate declanșa un răspuns similar expunerii la un stres puternic. „Un nivel crescut de zgomot poate fi interpretat de sistemul auditiv drept o situație periculoasă.
În aceste condiții, în creier, se poate declanșa un răspuns de tip „luptă sau fugi”, ceea ce implică o secreție crescută de hormoni de stres. Iar expunerea cronică la acești hormoni poate duce la inflamație, substratul multor afecțiuni”, a descris fenomenul Peter James, profesor asociat la
Harvard T.H. Chan School of Public Health.
Afectarea creierului și în special a zonei cunoscute sub numele de amigdala a fost pusă în evidență prin scanări de tip PET și de către medicii Ahmed Tawakol și Michael Osborne de la Massachusetts General Hospital.
Astfel, dacă suntem expuși la zgmote puternice, amigdala este suprastimulată și astfel se poate declanșa răspunsul de tip „luptă sau fugi”, vital în cazul în care o persoană se confruntă cu un pericol real, dar care poate îmbolnăvi organismul dacă declanșarea este cronică, în prezența unor stimuli precum zgomotele puternice neasociate cu pericole imediate.
Printre principalele probleme de sănătate care pot apărea pe fondul poluării sonore se numără tulburările de somn, bolile cardiovasculare, tulburările cognitive, depresia și anxietatea.
Mai mult, un studiu desfășurat în Marea Britanie a corelat expunerea pe termen lung la zgomote putenice cu creșterea riscului de hipertensiune arterială. În cadrul studiului publicat în 2023, a fost analizată timp de 8 ani starea de sănătate a peste 240.000 de persoane cu vârstele între 40 și 69 de ani care nu aveau hipertensiune arterială la debutul cercetării.
La finalul cercetării, s-a dovedit că persoanele care au fost expuse cronic la zgomotul produs de trafic aveau un risc cu 13 % mai mare de a face hipertensiune arterială decât cele care nu trecuseră prin această experiență. Un alt studiu, de data aceasta desfășurat în Danemarca, a expus o corelație între zgomotul produs de traficul intens și riscul crescut de Alzheimer.
Astfel, cercetătorii danezi au analizat peste 105.000 de cazuri de demență instalată la persoane cu vârste peste 60 de ani și au ajuns la concluzia că acelea care au locuit mai mult de 10 ani în zone cu trafic intens aveau un risc mai mare de demențe în general și un risc cu 27 % mai mare de Alzheimer.
Cum se poate atenua impactul poluării sonore?
Reducerea impactului poluării sonore este una dintre preocupările specialiștilor de mediu, care au asociat nivelul periculos al zgomotelor din mediu cu urbanizarea, creșterea numărului de vehicule, dezvoltarea transporturilor aeriene, tăierea pădurilor și folosirea tehnologiilor care poluează sonor.
Astfel, protejerea locuitorilor din zonele cu trafic intens devine o prioritate, în condițiile în care s-a demonstrat că organismul uman nu se poate adapta la valori mari ale intensității sunetului. În plus, recomandarea pentru cei care lucrează în medii cu zgomot este să nu depășească o expunere mai mare de 8 ore pe zi la un volum de peste 85 de decibeli. Și în zonele cu trafic aerian intens, cum sunt aeroporturile, se iau deja măsuri pentru a reduce nivelul de zgomot.
De exemplu, autoritățile belgiene își propun să reducă cu 12% în următorul deceniu numărul persoanelor afectate de zgomotul produs de traficul aerian din Bruxelles. Aceasta prin instalarea unor dispozitive de reducerea a zgomotului, prin modernizarea flotei și prin îmbunătățirea tehnicilor de aterizarea și de rulare.
Sursa foto: Dreamstime.com
10
24
