Deși din ce în ce mai mulți oameni trăiesc până la 100 de ani, longevitatea nu e neapărat asociată cu o bună calitate a vieții. Motiv pentru care, în ultimul timp, tot mai mulți experți încearcă să determine care sunt factorii care ajută la îmbătrânire sănătoasă.
În România, speranța de viață la naștere este de 74,2 ani, potrivit ultimului raport privind Starea Sănătății din Uniunea Euopeană.
E clar că vom trăi mai mult decât generația bunicilor sau chiar a părinților noștri, dar asta nu înseamnă că suntem mai sănătoși decât ei.
„Trăim cu patru până la opt ani mai mult decât bunicii noștri. Dar, se pare că sănătatea nu ține pasul cu durata vieții”, a precizat Greg Macpherson, expert în sănătatea celulară și fondatorul unei companii de biotehnologie.
Diferența dintre speranța de viață și „speranța de sănătate”
Uneori, longevitatea se poate suprapune cu o stare bună de sănătate dar nu e o regulă generală. Până să fie inventată medicina modernă, durata de viață era, de obicei, aproximativ egală cu durata sănătății.
„În trecut, dacă te îmbolnăveai grav, era foarte probabil să mori. Dar cu terapiile de astăzi, putem ține oamenii bolnavi în viață timp de zeci de ani”, a menționat Daniel E. Lieberman, profesor la Universitatea Harvard. Astăzi, în Statele Unite, durata medie de viață este de 77 de ani, în timp ce durata medie de sănătate este de 63 de ani.
Speranța de viață se referă strict la numărul de ani pe care îi poate trăi, în medie, o persoană de la naștere și până moarte. Pe când speranța de sănătate e perioada de timp pe care o persoană o poate trăi fără să sufere de o boală care să-i afecteze calitatea vieții.
„Trăim mai mult, dar ne petrecem ultimii ani, poate 25% din viață suferind de diferite boli. Aproximativ 65% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani trăiesc cu multiple probleme de sănătate,” a adăugat Macpherson.
În acest context, iată care sunt metodele care ajută la creșterea calității vieții.
Fă mișcarea ca să-ți prelungești durata de viață și durata de sănătate
Activitatea fizică poate îmbunătăți sănătatea prin două căi principale, ambele implicând modul în care oamenii își gestionează energia. Strămoșii noștri consumau multă energie fiind activi. Dar instinctul de supraviețuire îi forța și să evite activitățile inutile. Așadar, energie suplimentară era folosită pentru stocarea de grăsime, utilă pentru momentele în care nu reușeau să-și procure hrană și pentru creșterea nivelului de hormoni sexuali necesari pentru reproducere.
Acest instinct adânc înrădăcinat de a economisi energie explică de ce e atât de dificil să ne motivăm să facem mișcare doar de dragul sănătății. Dar în mediul actual, în care majoritatea dintre noi nu depunem niciun efort fizic pentru a ne procura hrana necesară și pentru a ne asigura condițiile de bază pentru supraviețuire, activitatea fizică este și mai importantă.
„La fel ca în cazul strămoșilor noștri, energia neconsumată se transformă în depozite de grăsime și cauzează o producție excesivă de hormoni,” a completat expertul de la Harvard.
De ce activitatea fizică este benefică pentru inimă
Activitatea fizică are și alte beneficii în afară de arderea de calorii. Pe măsură ce plămânii, inima și alți mușchi încep să fie solicitați, stresul fiziologic rezultat afectează temporar țesuturile și celulele. Un organism sănătos răspunde activând mecanismele de reparare și întreținere care vindecă aceste leziuni.
„Procesul de reparare face, de asemenea, pereții vaselor de sânge mai flexibili și mai elastici, iar în timp, inima devine mai mare și mai puternică. La nivel molecular, mecanismele de reparare ajută la atenuarea inflamației și descurajează formarea cheagurilor de sânge, ceea ce ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare”, explică prof. Daniel E. Lieberman.
Problema e că nu activăm acele mecanisme de reparare și întreținere la fel de mult dacă nu suntem activi fizic.
Găsește-ți un prieten cu care să faci sport
Totuși, este perfect normal să eviți exercițiile fizice ca activitate voluntară, opțională, spune el. Oamenii cărora nu le place să facă mișcare își urmează pur și simplu instinctele naturale de a-și conserva energia.
Cu toate acestea, ne putem găsi motivația de a face mișcare dacă ne îndreptăm către activități distractive și care ne ajută să ne conectăm cu ceilalți.
„Transformă activitatea fizică într-un eveniment social. Eu, de exemplu, ies dimineața la alergat cu un prieten. Seara ne trimitem mesaje și stabilim ora de întâlnire, așa că nu mai pot să dau înapoi, știind că mă așteaptă la locul convenit,” a mai povestit prof. Lieberman.
Reține și faptul că nu este nevoie să faci exerciții extenuante, 10-20 de minute de mers pe jos, în fiecare zi, pot avea un impact major asupra sănătății și longevității inimii, mai spune specialistului de la Harvard.
Alte metode care pot prelungi speranța de sănătate
Iată câteva practici pe care expertul în sănătate celulară Greg Macpherson le recomandă pentru o stare de sănătate bună:
- Mergi la controale medicale regulat. Analizele de sânge uzuale pot detecta din timp eventualele probleme de sănătate.
- Menține o dietă sănătoasă, așa cum este dieta mediteraneană sau o dietă bazată pe legume și consum ocazional de carne pentru un plus de proteine. Evită, pe cât posibil, zahărul pentru că te îmbătrânește prematur. Asigură-te că ai un aport adecvat de vitamina C și vitamina E.
- Nu uita de hidratare. În general, oamenii sănătoși ar trebui să bea patru până la șase pahare de apă în fiecare zi, potrivit Harvard Health Publishing, însă consumul trebuie adaptat în funcție de sex, greutate și condiții de mediu.
- Practică recunoștința și mindfulnessul. „Recunoștința, mindfulnessul și cercul de prieteni, cred că pot adăuga chiar câțiva ani, dacă nu chiar un deceniu vieții tale”, adaugă Greg Macpherson.
Sursa foto: Dreamstime.com
