Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
Rosia Montana. RMGC a depus proiectul minei si studiul de impact
Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a depus la Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) proiectul investitiei pe care intentioneaza s-o realizeze in Apuseni si studiul de impact al acesteia asupra mediului. Anuntul a fost facut de ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Analiza documentelor urmeaza sa inceapa in septembrie. Ministrul a precizat ca, inainte de a primi cele doua documente de la reprezentantii investitorului, angajatii ministerului au analizat continutul certificatului de urbanism. Iar concluzia este ca documentul este “conform cu legea”. Certificatul de urbanism a fost analizat in contextul in care tocmai acest act a fost cauza pentru care procesul de avizare a proiectului a fost intrerupt timp de aproape doi ani. Pe de alta parte, ministrul maghiar al Dezvoltarii Rurale a declarat, referitor la problema investitiei de la Rosia Montana, ca a discutat cu ministrul roman al Mediului si au stabilit ca oficialii maghiari sa fie instiintati in legatura cu orice evolutie in procesul de autorizare. Intrebat daca este necesara reluarea dezbaterilor publice prevazute de lege in cazul avizarii proiectelor de genul celui de la Rosia Montana, Laszlo Borbely a raspuns ca acestea s-au desfasurat, inclusiv la Budapesta, in 2006-2007.
Expeditie speologica in Creta
Zece speologi romani au participat la expeditia internationala "Lefka Ori 2010" desfasurata in Creta. Desi afara erau adesea 40 de grade Celsius, speologii au explorat printre altele si un ghetar permanent, cu adancimea de 100 de metri. Expeditia de anul acesta s-a desfasurat intr-o zona cu altitudini cuprinse intre 1.900 si 2.300m, tabara de baza fiind la 2010m. Au fost descoperite si explorate in premiera 40 de pesteri si avene (pesteri verticale) si s-a reusit topografierea unui ghetar permanent, cu adancimea de 100 m la momentul de fata. Totusi, explorarile au fost oprite din cauza zapezii si a ghetii. Explorarea speologica consta in descoperirea, parcurgerea si echiparea, topografierea, studierea şi fotografierea noilor cavitati subterane. La finalizarea studiilor, rezultatele sunt puse la dispozitia comunitatilor locale pentru a fi exploatate: captare de noi surse de apa potabila, exploatare turistica, protejarea siturilor naturale de interes stiintific etc.
Copacii absorb tot mai putin CO2
S-a constatat un lucru ingrijorator: stocarea naturala de bioxid de carbon in vegetatie scade in permanenta incepand din anul 2000. Acest lucru este cauzat, cel mai probabil, de incalzirea climatica. Rezultatul este pe cat se surprinzator, pe atat de ingrijorator: arborii nu mai pot absorbi carbon. De zece ani, cantitatea de carbon absorbita in mod natural de vegetatie scade constant, explica doi cercetatori de la Universitatea din Montana (Statele Unite), intr-un articol aparut recent in revista *gScience*h. Cei doi autori au ajuns la aceasta concluzie in urma analizarii datelor obtinute de satelitii NASA. Un studiu similar, realizat in 2003, aratase totusi ca, intre 1982 si 1999, incalzirea climatica a contribuit la o mai buna captare a bioxidului de carbon de catre plante. Conditiile climatice au favorizat cresterea vegetatiei care, dezvoltandu-se, absorbea mai mult bioxid de carbon. Autorii studiului nu vor totusi sa dramatizeze. ''Absorbtia trebuie supravegheata sistematic pentru a determina daca aceasta variatie este la zece ani sau este vorba despre un punct de cotitura in captarea naturala de carbon, provocata de schimbarile climatice'', spun acestia.
Un studiu recent a masurat acumularea de resturi de plastic din Oceanul Atlantic
Un studiu american a masurat pe o perioada de 22 de ani cantitatea de resturi de plastic dintr-o regiune a Oceanului Atlantic. Aceasta pare sa nu fi crescut prea mult in ultimii ani, unul dintre motive putand fi regulile mai stricte privind poluarea marina, care impiedica vasele sa-si deverseze reziduurile in apa. Cercetatorii au gasit insa fragmente de plastic, majoritatea masurand cativa milimetri. Cea mai mare cantitate din setul de date a fost colectata in 1997, cand peste 1.000 de fragmente de plastic s-au prins in plasele cercetatorilor intr-o operatiune de doar 30 de minute. Echipa a observat ca cele mai mari concentratii de plastic plutitor au fost asociate cu vanturile predominante si convergenta curentilor oceanici de suprafata.
0
1
