​ANALIZA "Plamanul verde" al Romaniei, vizat de modificari majore la Codul Silvic: puncte tari si puncte slabe. Ce impact vor avea noile prevederi legale

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Luni, 2 martie 2015, 16:26 Actualitate | Mediu


Padure defrisata
Foto: Ministerul Mediului
Camera Deputatilor a adoptat saptamana trecuta un nou proiect de modificare a Codului Silvic initiat de un grup de deputati si senatori PSD- PC-UDMR, proiect care asteapta acum promulgarea. Proiectul permite posesorilor de padure sa scoata din fondul forestier pana la 250 mp pentru a construi case de vacanta si permite investitorilor imobiliari sa ridice constructii in zona de protectie de 50 de metri fata de marginea padurii. In plus, proprietarii de care detin mai putin de 10 ha de padure pot exploata fara amenajamente silvice, se permit taieri complete (la ras) pe suprafete de pana la 5 ha, iar statul roman nu mai este obligat sa impadureasca o anumita suprafata de padure. Unii reprezentanti ai societatii civile considera ca aceste prevederi pot deveni nocive in timp. Noul Cod silvic introduce insa si lucruri bune: padurile virgine si cvasivirgine se bucura de protectie, se incurajeaza valorificarea superioara a lemnului, se acorda compensatii proprietarilor de padure care nu au voie sa exploateze, iar Jandarmeria va putea controla transporturile de masa lemnoasa.



  • Cele mai importante modificari aduse Codului silvic de proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor:

- Despre exploatarea padurii:  Intocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha. Proprietarul care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietati cu suprafata de maximum 10 ha poate recolta un volum de 10 maximum 3 mc/an/ha de pe aceasta proprietate forestiera, in functie de caracteristicile structurale ale arboretului.

Impunerea de restrictii proprietarilor de paduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor nationale, naturale, rezervatiilor biosferei si a siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri de grupe functionale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste si prealabile despagubiri, platita anual, care sa compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de padure, persoana fizica sau juridica.


- Despre protectia padurilor virgine: Padurile virgine si cvasivirgine vor fi strict protejate si se vor include in "Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine", constituit ca instrument de evidenta si gestiune prin ordin al conducatorului  autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Pentru recunoasterea valorii exceptionale si asigurarea protectiei pe termen lung, padurile virgine si cvasivirgine se vor include, dupa caz, in Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervatii stiintifice si/sau integrarea acestora in zonele de protectie stricta a parcurilor nationale sau naturale.

- Despre scoaterea terenurilor din fondul forestier: Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective:

a) exploatare a resurselor minerale prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 85/2003 ¬ Legea minelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistica, unitati de cult, obiective sportive, medicale, precum si obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale. Pentru teritoriul administrativ in zonele de interes economic al Rezervatiei Biosferei ᅡDelta Dunariiᅡ se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcatiuni cu scop turistic si de agrement si de aprovizionare cu alimente si combustibil, pontoane plutitoare si adaposturi pescaresti pentru pescari constituiti in asociatii;

c) locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice. Suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 m2 in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 ha si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 ha. Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national.

d) obiective instalate in fondul forestier national inainte de anul 1990, precum si suprafetele aferente activelor vandute, in conditiile legii, de catre Regia Nationala a Padurilor ¬ Romsilva;

e) surse si retele de apa si de canalizare, surse si retele de energie din resurse conventionale sau regenerabile, retele si sisteme de comunicatii, drumuri de interes judetean si local, parcuri recreative, parcuri tematice si/sau educationale, precum si lucrari si/sau constructii hidrotehnice si de piscicultura;

f) explorare a urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea si transportul resurselor de petrol si gaze naturale, precum si instalarea, repararea, intretinerea, dezafectarea retelelor de transport sau distributie petrol, gaze naturale sau energie electrica.


Terenurile cu care se realizeaza compensarea prevazuta trebuie sa fie numai din afara fondului forestier national, dar limitrofe acestuia, apte de a fi impadurite. In situatia in care suprafata minima a unui teren cu care se realizeaza compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate sa nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie sa fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate in zonele de stepa, alpina si subalpina. In judetele in care suprafata fondului forestier este sub 30% din suprafata judetului, compensarea se realizeaza numai cu terenuri din cadrul aceluiasi judet.

- Despre regulamentul de construire: Autorizarea constructiilor la distante mai mici de 50 m de liziera padurii, in afara fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

- Despre valorificarea superioara a lemnului: Nu s-a introdus dreptul de preemtiune pentru micii producatori de mobila care valorifica resursa local.  Potrivit Codului Silvic adoptat de Parlament, valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica se face potrivit regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului.

In elaborarea regulamentului prevazut se au in vedere urmatoarele principii:

a) valorificarea superioara a masei lemnoase;

b) sprijinirea dezvoltarii rurale prin prelucrarea locala a masei lemnoase;

c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de catre operatori economici atestati; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpara la licitatie sau negociere, dupa caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub forma de lemn rotund fasonat la drum auto, doar in cazul in care asigura prin capacitatea proprie procesarea a cel putin 40% din materialul lemnos achizitionat;

d) prioritatea alocarii resurselor de materiale lemnoase din padurile proprietate publica, necesare incalzirii locuintelor populatiei;

e) transparenta vanzarii si comercializarii masei lemnoase;

f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate;

g) asigurarea cu prioritate de masa lemnoasa pentru producatorii din industria mobilei din paduri proprietate publica a statului sub forma de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; acestia au drept de preemptiune la cumpararea de masa lemnoasa, la oferta de pret si in conditii egale de vanzare.


- Despre impadurire: Statul roman nu mai are nicio obligatie referitor la impadurire. Initial, in proiectul adoptat de Senat, suprafata pe care statul roman se obliga sa o impadureasca pana in 2035 a scazut de la doua milioane de hectare la un milion de hectare pana in 2030. In varianta de adoptata saptamana trecuta de Parlament, se spune doar ca dezvoltarea fondului forestier national si extinderea suprafetelor de padure constituie o obligatie a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si o prioritate nationala si se realizeaza prin Programul national de impadurire. Regia Nationala a Padurilor ¬ Romsilva poate sa achizitioneze terenuri in vederea impaduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel incat suprafata fondului forestier proprietate publica a statului sa creasca. Pana  in prezent a impadurit circa 1.000 de hectare anual.


- Despre taierile rase: Taierile rase in parcurile nationale si parcurile naturale sunt interzise, cu exceptia arboretelor in care nu se poate asigura regenerarea naturala prin altfel de taieri.  Taierile rase sunt admise numai in arboretele de molid cu structura echiena si relativ echiena, pin, plop euramerican, salcie selectionata, precum si in cazul substituirii ori refacerii unor arborete, in care nu este posibila aplicarea altor tratamente. In situatiile prevazute la acest capitol, marimea suprafetei de padure parcurse cu taieri rase este de maximum 3 ha, cu exceptia arboretelor de plop euramerican si salcie selectionata, amplasate in incintele indiguite, care necesita pregatirea mecanizata a terenului, situatie in care suprafata este de maximum 5 ha. Intre suprafetele parcurse cu taieri rase se va pastra o distanta de minimum doua inaltimi de arbori.

- Despre notiunea de padure-parc: Amenajarile necesare pentru realizarea padurilor - parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocuparilor temporare din fondul forestier si sunt permise numai in situatia in care realizarea amenajarilor nu implica taieri de arbori sau defrisari. Amenajarile permise in padurile-parc sunt: alei realizate din materiale ecologice, cu latimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete; banci; iluminat; puncte de informare; toalete ecologice; constructii provizorii din lemn cu suprafata construita de maximum 15 m2. In padurile-parc se pot realiza impaduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental in locul arborilor extrasi. Padurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, in baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura.


- Despre controlul masei lemnoase: Controlul circulatiei materialelor lemnoase se efectueaza de catre ofiteri, subofiteri si agenti din cadrul Politiei Romane, Politiei de Frontiera Romana si Jandarmeriei Romane, personalul cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

- Despre conducerea Ocoalelor silvice: Conducerea si reprezentarea legala a ocolului silvic de regim sunt asigurate de seful de ocol silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administratie ori de adunarea generala, dupa caz, cu avizul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurata de catre seful de ocol, care este numit in functie prin concurs, de catre conducerea unitatii Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva. Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat poate sa isi constituie ocoale silvice pentru administrarea padurilor pe care le are in proprietate

Proiectul de modificare a Codului Silvic a fost depus la Senat la inceputul lunii iulie 2014, iar in septembrie a fost aprobat de aceasta camera. Din septembrie pana in feruarie 2015 proiectul a fost discutat de Camera Deputatilor, fiind aprobat pe 25 februarie.


Initiatori proiectului de modificare a Codului Silvic sunt: Adam Ioan, Arsene Ionel, Avram Marian, Axente Ioan, Balta Mihai, Balan Ion, Birchall Ana, Birsasteanu Florica, Boboc Valentin Gabriel, Bucura-Oprescu Simona, Bucur Constantin-Alin, Buicu Corneliu-Florin, Calin Ion, Caprar Dorel-Gheorghe, Chirvasuta Laurentiu, Ciocan Dan, Ciolacu Ion-Marcel, Covaci Dorel, Daea Petre, Delureanu Virgil, Dima Toader, Dobre Mircea-Titus, Dragnea Nicolae-Liviu, Draghici Mircea-Gheorghe, Draghici Sonia-Maria, Dumitru Ioana-Jenica, Eparu Ion, Florea Daniel, Fraticiu Gheorghe, Ghiveciu Marian, Grama Horia, Harbuz Liviu, Holban Titi, Hulea Ioan, Iacoban Sorin-Avram, Iane Ovidiu-Cristian, Intotero Natalia-Elena, Iordache Florin, Itu Cornel, Khraibani Camelia, Manda Iulian Claudiu, Marica Petru-Sorin, Marin Gheorghe, Marin Laura, Mitrea Manuela, Mitrea Miron Tudor, Mirza Gavril, Mocanu Adrian, Mocanu Vasile, Mocioalca Ion, Moisii Constantin, Moldovan Carmen Ileana, Mot Constantin-Stelian-Emil, Munteanu Ioan, Neacsu Marian, Necula Cosmin, Nichita Cristina, Nicolicea Eugen, Niculescu Duvaz Bogdan Nicolae, Nistor Laurentiu, Nita Constantin, Nita Emil, Nosa Iuliu, Pana Adriana-Doina, Paslaru Florin-Costin, Peia Ninel, Petrea Dorin Silviu, Petric Octavian, Plumb Rovana, Ponta Victor-Viorel, Popeanga Vasile, Radulescu Catalin-Marian, Ratoi Neculai, Roman Gheorghe, Savoiu Ionut-Cristian, Smarandache Miron Alexandru, Stanciu Zisu, Stan Ioan, Stanescu Alexandru, Steriu Valeriu-Andrei, Stragea Sorin Constantin, Sturzu Mihai-Razvan, Suciu Vasile-Daniel, Simon Gheorghe, Stefanescu Elena Catalina, Tilvar Angel, Tudorie Violeta, Tudose Mihai, Vizitiu Sergiu-Constantin, Voicu Madalin-Stefan, Vulpescu Ionut, Weber Mihai, Zaharcu Neviser, Andronescu Ecaterina, Badea Leonardo, Belacurencu Trifon, Bodog Florian Dorel, Bota Marius Sorin-Ovidiu, Bumbu Octavian-Liviu, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel Daniel, Calcan Valentin Gigel, Chelaru Ioan, Coca Laurentiu Florian, Cordos Alexandru, Corlatean Titus, Dontu Ovidiu Liviu, Dumitrescu Cristian-Sorin, Federovici Doina Elena, Fifor Mihai-Viorel, Filip Petru, Firea Gabriela, Fratean Petru Alexandru, Isaila Marius Ovidiu, Lazar Sorin Constantin, Mazare Alexandru, Mohanu Nicolae, Mutu Gabriel, Pop Gheorghe, Pop Liviu-Marian, Rotaru Ion, Sarbu Ilie, Toma Ion, Valeca Serban Constantin, Voinea Florea.


  • Ce spun specialistii si Ministerul Mediului despre modificarile aduse Codului silvic:


"Am votat cu toata increderea, alaturi de colegii mei, noul Cod Silvic. Dupa sase ani in care, din pacate, am putut constata cu totii problemele generate de ambiguitatile Codului precedent, chiar se simtea nevoia imbunatatirii cat mai rapide a cadrului legal existent in domeniul silviculturii si vreau sa le multumesc, pe aceasta cale, tuturor parlamentarilor care au sustinut demersul nostru. A fost o dezbatere de aproximativ doi ani, in care asociatiile profesionale, specialisti, ONG-uri, reprezentanti de marca ai Academiei Romane si ai Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, producatori de mobila, intreprinderi de exploatare, proprietari de paduri s-au implicat cu seriozitate si responsabilitate pentru elaborarea noului Cod, intr-o formula care sa fie agreata si chiar sustinuta de cei interesati", a declarat Gratiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor.

Potrivit reprezentantilor Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, una dintre prevederile importante ale noului Cod se refera la administrarea judicioasa a fondului forestier national, pe baza principiului teritorialitatii. "Devine, astfel, prioritara administrarea micilor proprietati forestiere de pana la 10 ha pentru care, in prezent, nu sunt asigurate administrarea sau serviciile silvice (circa 500.000 ha). Studiile arata ca din aceasta zona provin mare parte din taieriile ilegale din padure.Suprafata fondului forestier national va fi largita potrivit noului cod. In acest sens, vor fi incluse in categoria "padure" si, implicit, in fondul forestier national, plantatiile cu specii forestiere din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare. Suprafata este estimata la 60.000 ha, suprafete care se vor supune regimului silvic. Prezentul Cod stabileste temeiul legal in baza caruia va fi aprobata Strategia Forestiera Nationala. Aceasta are ca principal obiectiv cresterea gradului de impadurire, cresterea locurilor de munca in sector prin lucrari de impaduriri, corectarea de torenti si accesibilizarea fondului forestier", se arata intr-un comunicat emis de minister.


"Va pot promite ca acest act normativ asigura si in continuare transparenta pe care cu totii ne-o dorim in acest domeniu atat de "sensibil" al silviculturii. Prin Ordin al Ministrului vom infiinta Consiliul National pentru Silvicultura, ca organizatie profesionala fara personalitate juridica, din care vor face parte reprezentanti ai principalelor entitati care au contribuit la elaborarea Codului. Va fi, cu siguranta, un Consiliu viu, activ, care va avea un rol major atat in elaborarea, in prima instanta, a Normelor de aplicare a Codului, cat si, ulterior, in respectarea lor si imbunatatirea cadrului legislativ in domeniu", a adaugat ministrul Mediului, Apelor si Padurilor.

Potrivit ministrului Gratiela Gavrilescu, "in contextul dezvoltarii durabile pe care, ca stat membru, ne-o asumam, padurea este nu doar un bun national de o valoare inestimabila, ci si un obiectiv de securitate nationala, care trebuie tratat ca atare de fiecare dintre noi, indiferent de statutul pe care il avem".


Dan Trifu, vicepresedintele asociatiei Ecocivica,
spune insa ca are mai multe nemultumiri legate de noul Cod Silvic. "Proprietarii care detin o suprafata mai mica de zece hectare de padure nu au obligatia de a intocmi amenajamente silvice, ceea ce inseamna ca exploateaza dupa cum ii taie capul. Aceasta prevedere este periculoasa deoarece sunt foarte multi proprietari care detin o suprafata mai mica de zece hectare, deci imaginati-va ce inseamna sa taie fiecare cum vrea. Ne nemultumeste si faptul ca s-a marit suprafata care poate fi scoasa din fondul forestier pentru case de vacanta, respectiv de la 200 mp la 250 mp. Apoi, nu se lamureste foarte bine ce se poate taia in parcurile naturale si nu este clar cum se dau platile compensatorii. Apoi, mai exista discutii legat de faptul daca vanzarea lemnului sa se faca pe picior, direct din padure, sau din rampe. Firmele mici nu doresc vanzarea din rampa fiindca sunt de parere ca nu vor putea concura cu firmele mari si nu vor mai avea acces la resursa naturala. Eu cred ca se poate vinde corect si din rampa. Cred ca aceste modificari nu au rezolvat nimic la nivel de ansamblu", a declarat Dan Trifu.

Si fostul fostul ministru delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Varga, este de parere ca aceasta modificare nu rezolva problemele silviculturii romanesti si ca trebuie un nou Cod Silvic. Aceasta spune ca nu a votat pentru acest proiect.

In urma cu doi ani, cand Lucia Varga era la conducerea ministerului, a propus realizarea unui Cod silvic nou, care dorea ca:

- lemnul sa se vanda din rampe si depozite, unde va fi masurat si nu ca in prezent, pe baza estimarilor lemnului pe picior. Se asteapta ca din 2014 cel putin 50% din masa lemnoasa sa fie vanduta din rampe si depozite.

- pe bucatile de padure proprietate privata de pana la 30 de ha paza se se asigure in mod gratuit de catre Romsilva.

- sa se introduca compensatii financiare pentru proprietarii care nu au voie sa isi taie din padure o anumita perioada de timp.

- sa se incurajeze valorificarea superioara a lemnului, producatorii de mobila avand drept de preemtiune la administartorii padurilor de stat.

- functia padurii sa se calculeze si din punct de vedere al mediului, nu doar economic.

- Romsilva  sa nu ramana cu mai putin de 3 milioane hectare de padure, ceea ce inseamna ca nu se va mai putea retroceda padure daca se depaseste aceasta limita si institutia va trebui sa cumpere padure.

- sa se retraga autorizatia de functionare a ocolului silvic care nu are sef de ocol numit in conditiile legii.

- personalul silvic sa fie obligat sa obtina o autorizatie de practica care in acest moment nu exista. Aceasta autorizatie ar putea fi data de un for independent politic.

- ocoalele silvice private sa fie obligate ca in termen de 6 luni sa isi reinoiasca autorizatia de functionare.

- sa se armonizeze Codul Silvic cu Codul Penal.

















10440 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    codul silvic TREBUIE legat de Codul penal (Luni, 2 martie 2015, 17:56)

    un domn [utilizator]

    iar sintagma Kerestoy Gatreszag...sa insemne INCHISOARE pe viata
  • +2 (2 voturi)    
    21 martie, Ziua internationala a padurilor (Luni, 2 martie 2015, 23:08)

    muma_padurii [utilizator]

    ...inainte de a vota modificari, sa recapitulam niste lucruri:

    - copacii sunt cei mai buni fixatori de sol, daca cineva defriseaza un teren mai sus de cel pe care il ai , prin cresterea riscului alunecarii de teren, iti pune in pericol investitia, afacerea si viitorul

    - masa verde e o bariera foarte eficace impotriva poluarii

    - atractivitatea unui loc de recreere este mult crescuta daca este in apropierea, sau detine, un corp de padure/ parc. De asemenea, sunt studii medicale care subliniaza efectul benefic intr-o multime de boli cronice.

    Nu in ultima instanta, padurea ofera un mecanism foarte eficient in absorbtia CO2 , si e un baraj excelent in calea miscarii maselor de aer care provoaca fenomene meteo extreme - o problema tot mai sacaitoare pentru cei care incearca sa scoata ceva din agricultura, de ex.

    -- Aurul verde trebuie investit si folosit cu cap --
  • +2 (2 voturi)    
    padurea va fi defrisata la ras fara remuscari (Luni, 2 martie 2015, 23:15)

    robertin [anonim]

    Cei 250 de metri patrati pe care se permite defrisarea vor deveni incet incet 2500 apoi cine stie 25000 metri patrati. romanii vor taia padurea fara voie ca doar li s-a deschis portita. Toti maharii cu zeci de hectare de padure vor face cartiere de vile si complexuri hoteliere.
  • +3 (3 voturi)    
    dezastru (Marţi, 3 martie 2015, 0:11)

    roman [anonim]

    Imi pare rau sa o spun dar romanul e prost; mai ales cel care detine ceva proprietati si care vede doar bani; portul din Constanta e plin de cherestea; muntii sunt defrisati fara nicio jena (probabil ca s-au cam terminat zonele mai ascunse si inca nu se pot atinge de cele la vedere); de curand am vazut cum o padure de langa comuna Garvan din judetul Tulcea a fost rasa total (pe acolo mergeam spre mare in concediu tocmai datorita peisajului). Am ajuns sa cred ca omenirea e un fel de cancer, o tumoare pentru planeta. Unde s-a instalat urmeaza distrugere totala. Probabil ca ne meritam extinctia.
    Eu sunt pentru impuscarea celui prins pe proprietatea privata. A venit la furat - ai dreptul sa il omori fara a da prea multe explicatii. Cred ca s-ar reduce foarte mult criminalitatea.
  • 0 (0 voturi)    
    Asta e Parlament ? (Marţi, 3 martie 2015, 8:23)

    LegatusAugusti [anonim]

    E suficient sa citesti numele parlamentarilor care au solicitat modificarea Codului Silvic ca sa te lamuresti ! Chiar de la primul nume: IOAN ADAM te lovesti de penali (asta a umblat in haita cu clanul Hrebenciuc - vezi mafia retrocedarilor de paduri). O droaie de cucoane care habar nu au despre paduri (Birchall & co). Fosti lalaitori cu pretentii de artisti (Sturzu).........
    Astia hotarasc soarta padurilor ? Astia hotarasc soarta Romaniei ? Nu vad un academician. Sau macar niste oameni de stiinta care se pricep la silvicultura !
    Asta e Romania lui Ponta ? O tara a imposturii ? Si a talharilor politici ?
    Au nevoie derbedeii politici de vile plasate ambiental ? De asta au intrat in politica ? Sa aiba bani pentru vile , sa obtina paduri, sa-si bata joc de tara ?
    Votati romani ! Golanii comunistoizi au inca multe nevoi ! Spre stiinta: PSD=PNL(PDL)=UNPR=PC=UDMR=PPDD=.............
    Pentru ei:
    Mirosoft,Eads,RMGC.........................................................
    Pentru voi:
    somaj-foame-lipsa de sanatate- lipsa de educatie.....
    VOTATI !
  • 0 (0 voturi)    
    Ramanem fara paduri ! (Marţi, 3 martie 2015, 8:29)

    popescu [anonim]

    Gata ...s-a decis, in loc sa se opreasca defrisarile salbatice de tip colonialist si sa trecem la o ampla reimpadurire...se va continua in acelasi stil...In 2025 va trebui sa parasim Romania...pesiajul de atunci va fi dezolant: secete, temperaturi de 45 50 grade, lipsa apei, aer poluant si zero paduri !!!
    Hotnews? de ce nu faceti o ampla campanie pentru oprirea defrisarilor ?
  • 0 (0 voturi)    
    Impotriva defrisarilor (Marţi, 3 martie 2015, 9:14)

    florian [anonim]

    Eu cred ca ar trebuii intarita paza inarmata in zonele unde se defrisaza masiv,si cei prinsi executati pe loc,nu dusi in fata instantei si eliberati a doua zi!
  • 0 (0 voturi)    
    Păduri fără protectie (Miercuri, 4 martie 2015, 2:57)

    Alexandru Stefan [anonim]

    -Art. 97-"Impunerea de restricții proprietarilor de păduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor naționale, naturale, rezervațiilor biosferei și a siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri de grupe funcționale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste și prealabile despăgubiri, plătită anual, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de pădure, persoana fizica sau juridica."
    O contradicție și sper să fi interpretat eu greșit. Impunerea de restricții proprietarilor ... fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste și prealabile despăgubiri... . O inepție. Încearcă să copieze modelul imobilelor de patrimoniu care nu pot fi înscrise pe lista fără acordul proprietarului. Nu se poate compara un imobil de patrimoniu în paragină cu defrișarea conștientă a unei păduri cu rol de protecție pentru un lac de acumulare. Oricât îmi displace imaginea unui imobil de patrimoniu în ruină nici nu vreau să mă gândesc la cei ce vor plăti pentru că proprietarul pădurii nu și-a dat acordul ca pădurea lui să fie inclusă în grupa funcțională de protecție, preferând s-o exploateze/defrișeze în scopul obținerii unor venituri consistente. Sunt doar exemple dar pot deveni cazuri reale. Știu ce înseamnă compensațiile pentru păduri în protecție. Din 2008 și până azi ne-au fost plătite compensațiile aferente anilor 2008 și 2009. Pentru anii 2010-2012 avem proces pe rol, în care așteptăm motivarea instantei și recursul lor smile :). Mai mult ca sigur anul asta îi dăm în judecată pentru neplata compensațiilor aferente anilor 2012-2014. Si tot așa. Câți nu vor renunța la compensațiile pe care oricum nu le primesc fără proces și nu-și vor da acordul ca pădurea aflată în proprietate sa fie inclusa în cele cu funcții de protecție, preferând s-o exploateze pentru venituri imediate?.
  • +1 (1 vot)    
    10 hectare (Vineri, 8 mai 2015, 12:15)

    benicio [utilizator]

    Nu numai ca 10 ha este prea mult, dar sa vezi ce-o sa se mai specializeze notarii pe procedura dezmembrarii cadastrale :) De exemplu, se ia un lot de 37 ha, se gasesc inca 3 oameni de bine, rude/prieteni, se imparte in 4 loturi de sub 10 ha, dupa care se ascut securile si lanturile de la drujbe.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version